Medicina de familie, pe locul 9 din 63 în topul rezidenților. Noua lege, aplicată în 6 ani. Drept de liberă practică după facultate

Cea de-a treia ediție a Școlii de Vară a Medicilor Rezidenți și Tineri Specialiști în Medicina de Familie a reunit, în perioada 4 - 7 septembrie 2025, la Institutul Național de Statistică din București, peste 400 de participanți - rezidenți, specialiști, profesori și reprezentanți ai autorităților.

Ce cer studenții la medicină și rezidenții la Medicina de Familie

Evenimentul, coordonat de prof. univ. dr. Ana Maria Alexandra Stănescu, șef al Disciplinei de Medicină de Familie și coordonator al rezidenților la UMF Carol Davila, a debutat cu o dezbatere la care au participat nume de referință ale sistemului medical și universitar: 

• Prof. Dr. Streinu-Cercel, preşedinte al Comisiei pentru Sănătate din Senatul României
• Prof. dr. Alexandru Rafila, preşedinte al Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților
• Prof. univ. dr. Cătălina Poiana, președintele Colegiului Medicilor
• Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF Carol Davila București
• Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, președinte al Academiei Oamenilor de Știință
• Conf. univ. dr. Gindrovel Dumitra, medic primar de familie și secretar general al Colegiului Medicilor din România
• Prof. univ. dr. Tudorel Andrei, directorul Institutului Național de Statistică
• Prof. Dr. Mehmet Ungan (Turcia), fost președinte al World Organisation of Family Doctors (WONCA) - Regiunea Europa, Candidat la președinția WONCA

Medicina de familie este adesea numită și considerată "piatra de temelie" a sistemului sanitar, iar printr-un astfel de eveniment, tinerii medici sunt încurajați să își consolideze cunoștințele, să își dezvolte abilitățile practice și să construiască relații profesionale care să le sprijine parcursul în carieră.

Printre principalele cerințe formulate de tinerii medici se numără condiții de muncă mai bune, reforma sistemului de sănătate și accelerarea digitalizării. S-a dat exemplul procesului de rezidențiat, care la nivelul universităților a fost deja digitalizat, eliminând birocrația și pierderea de timp cu depunerea documentelor la DSP.

Cum facem medicina de familie mai atractivă?

Tema centrală a ediției din acest an a vizat atractivitatea specialității de medicină de familie într-un context în care România se confruntă cu o lipsă acută de personal și cu un val iminent de pensionări.

Un rezident a mărturisit că, după ce a început cu medicina de urgență, a ales a doua specializare medicina de familie "pentru legătura emoțională cu pacientul, pentru viziunea holistică și accentul pus pe prevenție, prin care poți schimba evoluția bolii".

Prof. dr. Viorel Jinga a prezentat rezultatele unui chestionar aplicat studenților UMF, care a scos la iveală o surpriză: din 63 de specialități medicale, medicina de familie se situează pe locul 9 în preferințe, imediat după discipline "vedetă" precum cardiologia și neurologia.

Legea medicului de familie ce trebuie aplicată în 6 ani. Adrian Streinu-Cercel, anunț

Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel a anunțat că este în pregătire o lege a medicului de familie ce va pune accent pe digitalizare, prevenție și echitate între mediul rural și urban, atât pentru medici, cât mai ales pentru pacienți.

Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel a subliniat că absolventul de Medicina trebuie să aibă drept de liberă practică imediat după terminarea facultății.

Mai mult, Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel a pus accent pe faptul că legea trebuie aplicată în 6 ani.

Drept de liberă practică imediat după terminarea facultății. Cursuri pentru EKG si ecografii încă din timpul facultății

Prof. dr. Alexandru Rafila a subliniat că în mandatul său au fost alocate mai multe locuri la rezidențiat pentru medicina de familie și că se dorește extinderea competențelor profesionale: medicii să poată efectua investigații precum EKG sau ecografii imediat după finalizarea rezidențiatului.

De asemenea, centrele comunitare sunt văzute ca o soluție pentru zonele rurale, finanțate inclusiv din bugetele locale.

Medicul de familie din rural nu vine singur, vine cu familia!

Prof. univ. dr. Cătălina Poiana, președinta Colegiului Medicilor din România, a avertizat că situația din medicina de familie este "dramatică", în condițiile în care mii de medici de familie urmează să iasă la pensie, ceea ce va lăsa mii de locuri vacante în sistem. Ea a subliniat că, deși procesul de avizare și reavizare a centrelor de pregătire este unul riguros, iar calitatea rezidenților este apreciată ca fiind bună, deficitul de personal este iminent și necesită măsuri urgente.

Totodată, a menționat că Alianța Universitară G6-UMF - formată din principalele universități de Medicină și Farmacie din țară - a început o reformă a curriculei, menită să alinieze pregătirea medicilor de familie la standardele occidentale și să stabilească un set clar de competențe practice pe care viitorii medici să le dobândească încă din timpul rezidențiatului.

În plus, prof. univ. dr. Cătălina Poiana a subliniat că o bună colaborare cu autoritățile locale este esențială pentru atragerea și păstrarea medicilor de familie, mai ales în mediul rural.

"Medicul nu vine singur, vine cu familia lui”, a punctat prof. univ. dr. Cătălina Poiana, arătând că în unele localități s-au creat facilități pentru cadrele medicale și familiile acestora, însă abordarea diferă mult de la o zonă la alta.

Curtea de conturi i-a obligat pe medici să dea înapoi banii oferiți de primării

Mai mult, prof. dr. Cătălina Poiana a semnalat și problema finanțării navetei pentru medici. În unele localități, autoritățile locale au oferit sprijin financiar pentru transport, însă Curtea de Conturi a imputat ulterior aceste sume, obligând medicii să restituie banii. Situații de acest tip, care descurajează atragerea personalului medical în comunități, nu ar trebui să se mai repete, avertizează specialiștii.

Situația din medicina de familie, dramatică. Mii de locuri vor rămâne libere

Conf. univ. dr. Gindrovel Dumitra a atras atenția că, deși numărul locurilor la rezidențiat a crescut la 500, "nu este suficient pentru a înlocui medicii care ies la pensie". Ar fi nevoie de 1000 de locuri, mai ales că un sfert dintre medicii de familie sunt deja la vârsta pensionării, iar 1 din 8 medici are peste 70 de ani.

Mai mult, Conf. univ. dr. Gindrovel Dumitra a subliniat că sistemul de sănătate s-a mai debirocratizat, dar cu pași mici.

Multe județe din România îmbătrânite. Rolul AI și a telemedicinei

Prof. univ. dr. Tudorel Andrei, directorul Institutului Național de Statistică a adus în discuție dezechilibrele demografice și îmbătrânirea populației, cu județe precum Mehedinți și Brăila aflate într-o situație critică și spune că "suntem în dezechilibru demografic, avem schimbări demografice importante și avem foarte multe județe îmbătrânite".

Mai mult, participanții au insistat asupra digitalizării proceselor administrative, astfel încât medicul să se poată concentra pe pacient și să devină un veritabil manager de caz.

În plus, telemedicina și inteligența artificială sunt văzute ca soluții complementare, dar utilizarea lor trebuie să rămână responsabilitatea medicului, care să filtreze datele prin propria judecată profesională.

Medicul de familie este adesea singur în fața deciziilor

Alte teme de discuție s-au bazat pe:

• Stagiul de bază al rezidenților din rural de 2 săptămâni ar trebui crescut pentru că în mediul rural este un deficit de medici.
• O problemă majoră este legată de distribuția medicilor după finalizarea rezidențiatului. Tinerii se formează în centre universitare mari și ajung să devină specialiști în jurul vârstei de 30 de ani, moment în care mulți au deja familie și le este dificil să se relocheze în mediul rural, unde deficitul de personal este cel mai acut.
• O finanțare mai bună și o resursă mai bună pentru medicul de familie

Nu în ultimul rând, un alt aspect discutat a fost cel al siguranței profesionale. În spitale, deciziile medicale se iau în echipe multidisciplinare, ceea ce protejează medicul și asigură pacientului un tratament mai sigur. În mediul rural însă, medicul de familie este adesea singur în fața deciziilor. Această problemă ar putea fi atenuată odată cu dezvoltarea telemedicinei, care ar permite accesul rapid la o a doua opinie.

Cătălina Poiană a subliniat că "finanțarea adecvată înseamnă investiție în sănătate, nu risipă. Să fie finanțată corect e o condiție de supraviețuire a sistemului sanitar".