Dr Daciana Toma, secretar al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF), a vorbit la DC News și DC Medical despre faptul că în cazul tulburărilor cognitive, diagnosticarea este dificilă și din cauza...
„Dacă ne uităm la incidență - vorbim de datele din Buletinul Informativ al INSP – incidența este scăzută în 2020 față de 2019 cu aproximativ 15-20%. (…) A fost o perioadă în care (n.r. pacienții) n-au avut unde să se ducă, după care a fost o perioadă în care n-au vrut să se ducă, s-au temut. La toate acestea vorbim și despre accesul limitat la medici din anumite specialități - psihiatri, neurologi. Nu vorbim de București, București este o altă țară. Când vorbim la nivel de țară, accesul este limitat. Sunt zone întregi unde primul neurolog sau primul medic psihiatru este între 50-100 km. Nu-i ușor câtuși de puțin”, a explicat Dr Daciana Toma.
Din această cauză medicii din aceste specialități ajung să aibă un număr inimaginabil de mare de pacienți.
„Am făcut un studiu care urmează să se publice în revista Școlii de Management Sanitar. Ne-am pus întrebarea: ce s-a întâmplat în această perioadă cu pacienții cu tulburări cognitive. Și am făcut un chestionar pe care l-am aplicat medicilor de familie cu întrebări de genul: câți pacienți aveți în evidență, câți aveați în evidență înainte de pandemie, dacă i-ați trimis la evaluări, câte suspiciuni ați avut, ce ați făcut cu acești pacienți, câți s-au confirmat. (...) Am constatat că (n.r. medicii respondenți) duceau în spate peste 100.000 de pacienți. Noi i-am întrebat: cât de aproape aveți cabinet de neurologie, de psihiatrie, dacă e ambulatoriu de specialitate, dacă e spital. Noi am vrut să scoatem la iveală cât este de gravă problema”, a continuat Dr Daciana Toma, subliniind, totodată, faptul că distanța mare față de cabinetele de specialitate îngreunează diagnosticarea tulburărilor cognitive.
Iar subdiagnosticarea tulburărilor cognitive este o problemă încă de dinainte de pandemie, iar aici apare și necesitatea dosarului electronic al pacientului.
„Vorbim de subdiagnosticare anterior pandemiei. Vorbim nu doar despre faptul că (n.r. pacienții) erau subdiagnosticați, dar și dacă sunt diagnosticați, eu, ca medic de familie, s-ar putea să nu știu de pacientul respectiv, pentru că în momentul în care (n.r. pacientul) a fost luat în evidență de un medic dintr-o anumită specialitate, tu nu mai știi de el decât dacă medicul respectiv trimite o scrisoare medicală către medicul de familie. Eu nici nu mai știu dacă el a fost diagnosticat sau nu. (...) Ar trebui să existe dosar electronic”, a punctat Dr. Daciana Toma
„Noi suntem tentați, când vorbim de tulburări psihiatrice, să ne gândim la stadiile foarte avansate ale bolii, dar acel om până ajunge în stadii foarte avansate...Problema nu este să îți dai seama că un pacient are Alzheimer când deja este într-o formă foarte gravă. Problema este ce te faci, cum te prinzi (n.r. din timp). Acolo este arta și ar trebui găsită o soluție ca indiferent către care profesionist merge, el să știe toate bolile pe care pacientul le are, toată medicația pe care o ia”, a mai arătat Dr. Daciana Toma.
Cardiologul și scriitorul Vasi Rădulescu scrie, pe Facebook, 70 de lucruri interesante despre corpul uman, de la cel mai mare organ până la cea mai mică celulă.
Durerea în piept poate fi un simptom pentru atacul de panică, hernie, astm bronșic, pleurezie, arsuri sau atac de cord.
Circa 1.300 de persoane au suferit viroze în ultima săptămână în județul Gorj. 115 dintre acestea au fost internate.
Cercetătorii au descoperit că fumatul ”la mâna a treia” este o realitate care dăunează sănătății organismului uman.
Cum putem să ne refacem organismul după infecția cu SARS-COV-2.
Un bărbat de 74 de ani își plimba nepotul într-un parc din Gherla, județul Cluj, când i s-a făcut rău și a murit înainte de sosirea ambulanței.
Deficitul de vitamina D poate crește riscul de boli cronice, susține un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Finlanda de Est.
Alcoolul schimbă modul în care funcționează corpul, iar asta de la primul pahar. După ani de băut poate cauza chiar și pierderea auzului.
Numărul germanilor afectaţi de sărăcie la vârsta bătrâneţii va crește semnificativ în următoarele două decenii, arată un studiu.
