Demența este o problemă tot mai frecventă la oameni pe măsură ce îmbătrânesc, dar deseori rămâne nediagnosticată. Cercetătorii de la Massachusetts General Hospital (MGH) și Beth Israel Deaconess Medical Center au descoperit și validat un marker al demenței care poate ajuta clinicienii să identifice pacienții care au afecțiunea sau riscă să o dezvolte. Descoperirile sunt publicate în JAMA Network Open.
Echipa a creat recent Brain Age Index (BAI), un model care se bazează pe inteligență artificială și un set mare de date despre somn pentru a estima diferența dintre vârsta cronologică a unei persoane și vârsta biologică a creierului său atunci când este calculată prin măsurători electrice (cu un (electroencefalogramă sau EEG) în timpul somnului. Un BAI mai mare semnifică abaterea de la îmbătrânirea normală a creierului, care ar putea reflecta prezența și severitatea demenței.
„Modelul calculează diferența dintre vârsta cronologică a unei persoane și cât de veche „arată” activitatea creierului în timpul somnului, pentru a oferi un indiciu despre câțt de repede îmbătrânește creierul sau dacă îmbătrânește mai repede decât normal”, a spus autorul senior dr. M. Brandon Westover, cercetător în cadrul Departamentului de Neurologie la MGH și director de Știința Datelor la Centrul MGH McCance pentru Sănătatea Creierului. „Acesta este un avans important, pentru că până acum nu se putea măsura vârsta creierului, decât folosind imagistica cerebrală cu imagistică prin rezonanță magnetică, care este mult mai scumpă, nu este ușor de repetat și imposibil de măsurat acasă”, a adăugat Elissa Ye, primul autor al studiului și membru al laboratorului Westover. Ea a menționat că testele EEG de somn sunt din ce în ce mai accesibile în medii de laborator care nu sunt specifice pentru studiul somnului, folosind tehnologii ieftine, cum ar fi bandele pentru cap și electrozii EEG uscați.
Pentru a testa dacă valorile mari ale BAI obținute prin măsurători EEG pot arăta indicii ale demenței, cercetătorii au calculat valori pentru 5.144 teste de somn la 88 de persoane cu demență, 44 cu afectare cognitivă ușoară, 1.075 cu simptome cognitive, dar fără diagnostic de afectare și 2.336 fără demență .
Valorile BAI au crescut la nivel de grup, pe măsură ce afectarea cognitivă a crescut, iar pacienții cu demență au avut o valoare medie cu aproximativ patru ani mai mare decât cei fără demență. Valorile BAI s-au corelat, de asemenea, cu scorurile neuropsihiatrice din evaluările cognitive standard efectuate de clinici înainte sau după studiul somnului.
„Deoarece este destul de fezabil să facem EEG mai multe nopți, chiar și acasă, ne așteptăm ca măsurarea BAI să devină într-o zi o parte de rutină a asistenței primare, la fel de importantă ca măsurarea tensiunii arteriale”, a declarat co-autorul dr. Alice D. Lam, cercetător la Departamentul de Neurologie de la MGH. BAI are potențial ca instrument de screening pentru prezența bolii neurodegenerative de baza și de monitorizare a progresiei bolii.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.