În loc ca vârsta să fie principalul criteriu pentru screening, viitorul programului BreastScreen ar putea ține cont tot mai mult de riscul individual: densitatea sânilor, istoricul familial, rezultatele testelor genetice și chiar inteligența artificială.
Cancerul de sân este una dintre cele mai frecvente forme de cancer în rândul femeilor, iar depistarea precoce poate face o diferență majoră în ceea ce privește tratamentul și prognosticul. Tocmai de aceea, specialiștii încearcă să răspundă unei întrebări aparent simple, dar extrem de importante: este suficient să știm vârsta unei femei pentru a decide când și cât de des trebuie să facă screening pentru cancerul mamar?
În Australia, răspunsul începe să se schimbe.
Un studiu recent a analizat posibilitatea ca programul național de screening BreastScreen să treacă, în timp, de la un model bazat în principal pe vârstă la unul personalizat în funcție de riscul individual, conform Medical Xpress.
Asta ar putea însemna că două femei de aceeași vârstă nu vor avea neapărat nevoie de exact aceeași strategie de screening.
În prezent, vârsta este unul dintre principalele criterii care determină accesul femeilor la screeningul de rutină. Însă riscul de cancer de sân nu este identic pentru toate femeile din aceeași grupă de vârstă.
Unele pot avea un risc mai mare din cauza densității țesutului mamar, a istoricului familial sau a unor particularități genetice. În aceste situații, simpla respectare a unui calendar standard de screening ar putea să nu ofere întotdeauna cea mai personalizată abordare.
Screeningul stratificat în funcție de risc presupune tocmai acest lucru: identificarea categoriei de risc în care se află o femeie și adaptarea, atunci când există dovezi suficiente pentru aceasta, a tipului sau frecvenței investigațiilor imagistice.
În prezent, în cadrul BreastScreen, stratificarea riscului este utilizată într-o formă limitată. De exemplu, femeilor cu antecedente familiale semnificative de cancer de sân și/sau ovarian li se poate recomanda screening anual, în locul celui efectuat o dată la doi ani.
Însă cercetătorii spun că există mult mai multe informații care ar putea fi folosite pentru o evaluare individuală.
Unul dintre cele mai importante elemente luate în calcul în viitorul screeningului este densitatea mamară.
Pe o mamografie, țesutul fibroglandular apare ca zone albe. Atunci când sânul este mai dens, există mai mult astfel de țesut în raport cu țesutul adipos.
Problema este dublă. Pe de o parte, densitatea mamară este ea însăși asociată cu un risc mai mare de cancer de sân. Pe de altă parte, țesutul dens poate face mai dificilă observarea anumitor tumori pe mamografie, deoarece atât țesutul fibroglandular, cât și multe leziuni suspecte apar în nuanțe de alb.
Cu alte cuvinte, un sân dens poate însemna nu doar un risc mai mare, ci și o mamografie mai dificil de interpretat.
Programul BreastScreen recomandă ca femeile să fie informate cu privire la densitatea sânilor lor în momentul screeningului. Au fost elaborate inclusiv recomandări pentru medicii de familie privind modul în care pot discuta acest aspect cu pacientele.
Totuși, rămâne o întrebare importantă: ce ar trebui să se întâmple după ce o femeie află că are sânii denși?
În anumite situații, investigațiile suplimentare ar putea fi luate în considerare, în funcție de riscul individual, disponibilitate și recomandarea medicală. Printre tehnologiile discutate se numără mamografia 3D, mamografia cu substanță de contrast și rezonanța magnetică (RMN) a sânului.
Asta nu înseamnă însă că orice femeie cu sâni denși trebuie automat să facă investigații suplimentare. Decizia trebuie individualizată, deoarece beneficiile, limitele și eventualele rezultate fals pozitive diferă în funcție de situație.
Un alt element esențial este istoricul familial.
Dacă mai multe rude apropiate au avut cancer de sân sau cancer ovarian, mai ales la vârste tinere, acest lucru poate ridica suspiciunea existenței unei predispoziții ereditare.
Aici intervin și testele genetice. Unele variante genetice sunt asociate cu un risc crescut de cancer mamar. În cazul persoanelor care prezintă astfel de variante, informația genetică poate fi integrată într-o evaluare mai amplă a riscului.
Există inclusiv instrumente care combină mai multe tipuri de informații.
De exemplu, iPrevent poate fi utilizat pentru evaluarea riscului, iar rezultatele pot fi discutate ulterior cu medicul de familie. CanRisk este un instrument destinat profesioniștilor din domeniul sănătății și poate integra diferiți factori pentru estimarea riscului de cancer mamar.
Scopul nu este ca o femeie să primească pur și simplu o cifră și să plece acasă îngrijorată.
Scopul este ca acea estimare să poată ajuta medicul și pacienta să decidă ce strategie de prevenție și monitorizare este potrivită.
Cercetarea merge chiar mai departe.
În loc să fie analizată o singură variantă genetică, oamenii de știință pot lua în calcul efectul combinat al mai multor variante genetice. Rezultatul poate fi exprimat printr-un scor de risc poligenic.
Acesta ar putea contribui la identificarea persoanelor care au un risc genetic mai ridicat de cancer de sân, inclusiv a unor femei mai tinere care, în cadrul unui sistem bazat predominant pe vârstă, nu ar fi neapărat incluse într-un program de screening intensiv.
Important: un risc genetic crescut nu înseamnă că o femeie va dezvolta cu certitudine cancer de sân. Este o estimare a probabilității, care trebuie interpretată împreună cu ceilalți factori de risc și în context medical.
O altă piesă a viitorului screeningului este inteligența artificială.
IA poate fi antrenată pentru a analiza imagini mamografice și pentru a identifica tipare care ar putea sugera prezența unui cancer. În plus, unele modele sunt cercetate pentru capacitatea de a estima riscul viitor de cancer.
Ce ar putea însemna asta în practică?
Un sistem de IA ar putea contribui la identificarea mamografiilor care necesită o analiză suplimentară, la prioritizarea anumitor cazuri sau la reducerea volumului de muncă al radiologilor.
În Australia, un model de inteligență artificială antrenat folosind date australiene este deja testat în cadrul BreastScreen Victoria, iar testarea urmează să fie extinsă și în Australia de Sud.
Dar IA nu înseamnă că medicii vor deveni inutili.
Dimpotrivă, tehnologia este analizată ca instrument de sprijin pentru profesioniști, nu ca înlocuitor automat al evaluării medicale.
Deși ideea unui screening personalizat pare promițătoare, trecerea de la un sistem bazat în principal pe vârstă la unul bazat pe risc este extrem de complexă.
Nu este suficient să existe tehnologia.
Trebuie stabilit cine face evaluarea riscului, ce informații sunt folosite, cât de des este actualizată estimarea și ce se întâmplă după ce o femeie este încadrată într-o anumită categorie de risc.
De asemenea, trebuie găsite modalități prin care aceste informații să fie explicate simplu și corect femeilor.
Un risc exprimat într-un procent poate fi greu de înțeles fără context și poate provoca fie anxietate inutilă, fie o falsă senzație de siguranță.
De aceea, cercetătorii susțin că sunt necesare studii pilot pentru a vedea dacă noile strategii sunt acceptabile, fezabile și eficiente înainte ca ele să fie implementate la scară largă.
Una dintre cele mai importante informații este că nu vorbim despre o schimbare imediată a programului BreastScreen.
Noile strategii ar urma să fie dezvoltate, testate și implementate etapizat pe parcursul următorului deceniu.
Până atunci, femeile sunt sfătuite să respecte în continuare programările de screening existente.
În Australia, femeile cu vârsta de peste 40 de ani pot beneficia de o mamografie gratuită la fiecare doi ani, iar femeile cu vârste între 50 și 74 de ani sunt invitate în mod activ la screening.
Pentru femeile din Australia, mesajul este unul simplu: nu trebuie să aștepte noul sistem pentru a-și verifica sănătatea sânilor.
Programarea la screening trebuie făcută conform recomandărilor actuale, iar istoricul familial trebuie discutat cu medicul.
De asemenea, screeningul nu trebuie confundat cu investigarea unor simptome.
Dacă apare un nodul la sân, o secreție mamelonară, o modificare a formei sânului sau a pielii ori o durere nouă și persistentă, este important ca femeia să se adreseze medicului cât mai repede, fără să aștepte următoarea mamografie de rutină.
Iar schimbarea care se pregătește în Australia transmite un mesaj important și pentru restul lumii: în cancerul de sân, viitorul screeningului ar putea să nu mai fie despre „la ce vârstă trebuie să faci mamografie?”, ci despre „care este riscul tău și ce strategie de depistare este potrivită pentru tine?”
Această schimbare ar putea transforma screeningul dintr-un sistem construit în jurul vârstei într-unul mult mai personalizat, în care densitatea sânilor, genetica, istoricul familial și tehnologia contribuie împreună la identificarea femeilor care au cel mai mult de câștigat de pe urma unei monitorizări adaptate.