Ce trebuie să știi

• Cancerul pancreatic poate evolua mult timp fără simptome clare, iar primele semne pot fi ușor confundate cu probleme digestive obișnuite.
• Icterul, slăbirea fără explicație, urina închisă la culoare și durerea care ajunge în spate sunt semnale de alarmă care necesită un consult medical.
• Fumatul, obezitatea, diabetul, pancreatita și antecedentele familiale pot crește riscul de boală.
• Cancerul pancreatic este greu de depistat devreme, iar diagnosticul rapid poate face o diferență importantă în opțiunile de tratament.

Cancerul pancreatic se numără printre bolile oncologice greu de depistat în stadiile timpurii. La început, poate să nu provoace niciun simptom. Iar atunci când apar primele semne, acestea pot părea probleme digestive obișnuite: balonare, lipsa poftei de mâncare, greață sau o stare de oboseală persistentă.

În multe cazuri, boala ajunge să fie descoperită abia după ce tumora a crescut. Durerea abdominală, îngălbenirea pielii și a ochilor sau slăbirea fără explicație se numără printre semnalele care nu ar trebui ignorate.

Ce este cancerul pancreatic

Cancerul pancreatic apare atunci când anumite celule din pancreas suferă modificări la nivelul ADN-ului și încep să se înmulțească necontrolat. În timp, aceste celule pot forma o tumoră, potrivit Health.

Pancreasul are un rol important în digestie și în reglarea glicemiei. Produce enzime care ajută organismul să descompună alimentele, dar și hormoni precum insulina și glucagonul.

Boala poate avea forme diferite, în funcție de tipul de celule din care pornește tumora.

Cele două forme principale ale cancerului pancreatic

Cancerul pancreatic exocrin, cea mai frecventă formă

Aproximativ 93% dintre cancerele pancreatice apar în celulele exocrine, cele responsabile de producerea enzimelor digestive.

Adenocarcinomul reprezintă cea mai întâlnită formă. De regulă, tumora pornește din celulele care căptușesc canalele pancreatice.

Există și forme mult mai rare, printre care carcinomul cu celule acinare, carcinomul adenoscuamos, carcinomul cu celule scuamoase sau anumite tipuri de tumori nediferențiate.

Tumorile neuroendocrine pancreatice

Tumorile neuroendocrine reprezintă aproximativ 7% dintre tumorile pancreasului. Acestea apar în celulele endocrine, cunoscute și sub numele de celule insulare, care produc hormoni.

Unele astfel de tumori produc cantități excesive de hormoni și poartă nume diferite în funcție de substanța implicată: insulinom, gastrinom, glucagonom sau somatostatinom. Există și tumori care nu produc hormoni.

Simptomele cancerului pancreatic pot fi ușor confundate cu alte probleme

În fazele timpurii, cancerul pancreatic nu provoacă întotdeauna semne clare. Tocmai acest lucru face boala dificil de depistat.

Pe măsură ce tumora crește, pot apărea:

• oboseală accentuată;
• îngălbenirea pielii și a albului ochilor;
• urină închisă la culoare;
• scaune deschise la culoare, grase, care pot pluti și pot avea un miros puternic;
• scădere în greutate fără o explicație clară;
• lipsa poftei de mâncare;
• greață și vărsături;
• balonare;
• senzație de arsură sau disconfort în zona stomacului;
• durere în partea superioară a abdomenului;
• durere care poate ajunge în spate;
• slăbiciune;
• frisoane și transpirații.

Nu toate aceste simptome înseamnă cancer pancreatic. Multe apar și în alte afecțiuni. Totuși, atunci când persistă, se agravează sau apar împreună, este important un consult medical.

Icterul și slăbirea fără motiv, două semnale care trebuie verificate

Îngălbenirea pielii și a ochilor poate apărea atunci când o tumoră blochează circulația bilei. În același timp, pot apărea urina foarte închisă la culoare și modificări ale scaunului.

Scăderea inexplicabilă în greutate reprezintă un alt semnal important. Cancerul pancreatic poate afecta digestia și absorbția nutrienților, iar organismul poate pierde rapid din greutate.

Durerea persistentă din partea superioară a abdomenului, mai ales atunci când se extinde spre spate, necesită și ea evaluare medicală.

De ce apare cancerul pancreatic

Nu există un singur răspuns. Cercetătorii nu știu încă exact ce declanșează toate modificările genetice care transformă o celulă sănătoasă într-o celulă canceroasă.

Aproximativ 10% dintre cazuri au caracter familial. În aceste situații, anumite mutații genetice moștenite pot crește riscul de boală.

Cele mai multe modificări genetice apar însă pe parcursul vieții. Unele pot avea legătură cu expunerea la substanțe cancerigene, inclusiv cele din fumul de tutun, dar și cu alți factori de risc.

Cine are un risc mai mare

Mai mulți factori pot crește riscul de cancer pancreatic:

• vârsta peste 55 de ani;
• fumatul;
• obezitatea;
• alimentația bogată în grăsimi;
• consumul excesiv de alcool;
• diabetul;
• pancreatita;
• antecedentele familiale de cancer pancreatic;
• anumite sindroame genetice moștenite, inclusiv sindromul Lynch și sindromul Peutz-Jeghers.

Prezența unui factor de risc nu înseamnă că boala va apărea. Riscul poate fi mai mare, însă cancerul pancreatic poate fi diagnosticat și la persoane fără factori evidenți.

Cum se pune diagnosticul

Diagnosticul începe cu evaluarea simptomelor și a istoricului medical. Medicul poate recomanda mai multe investigații pentru a identifica prezența unei tumori, localizarea acesteia și stadiul bolii.

Printre investigațiile folosite se numără analizele de sânge, tomografia computerizată, rezonanța magnetică și alte proceduri imagistice sau endoscopice.

În anumite situații, este necesară biopsia. Aceasta permite examinarea unei probe de țesut pentru identificarea celulelor canceroase.

Cât de mult s-a răspândit boala

După confirmarea diagnosticului, medicii stabilesc stadiul cancerului. Evaluarea urmărește dimensiunea tumorii, afectarea ganglionilor limfatici și prezența sau absența metastazelor.

În stadiile timpurii, tumora poate fi limitată la pancreas. În formele avansate, cancerul se poate extinde către ganglionii limfatici, vasele de sânge sau organe aflate la distanță, precum ficatul, plămânii și oasele.

Ce opțiuni de tratament există

Tratamentul depinde de stadiul bolii, poziția tumorii, starea generală de sănătate și caracteristicile biologice ale cancerului.

Opțiunile pot include intervenția chirurgicală, chimioterapia, radioterapia, terapiile țintite și, pentru anumite tipuri de tumori, imunoterapia.

Operația, o șansă importantă în formele localizate

Intervenția chirurgicală poate fi o opțiune atunci când tumora poate fi îndepărtată. Una dintre cele mai complexe proceduri este operația Whipple. Aceasta poate presupune îndepărtarea unei părți a pancreasului și a altor structuri din apropiere, în funcție de localizarea și extinderea tumorii.

În alte cazuri, chirurgii pot îndepărta partea din corpul sau coada pancreasului. Uneori, este necesară îndepărtarea întregului pancreas.

Chimioterapia și radioterapia

Chimioterapia folosește medicamente care atacă celulele canceroase și poate fi recomandată înainte sau după operație ori în boala avansată.

Radioterapia utilizează radiații pentru distrugerea celulelor tumorale și poate avea un rol înainte sau după intervenția chirurgicală, în funcție de situație.

Tratamentul poate provoca efecte adverse, iar echipa medicală adaptează planul în funcție de nevoile fiecărui pacient.

Terapiile moderne și imunoterapia

Unele tumori pot avea anumite modificări genetice sau proteine care permit folosirea terapiilor țintite.

Imunoterapia poate fi utilă pentru un grup restrâns de pacienți, în special în cazul anumitor tumori cu caracteristici genetice specifice.

Poate fi prevenit cancerul pancreatic?

Nu există o metodă sigură de prevenție. Totuși, anumite schimbări pot reduce riscul. Renunțarea la fumat reprezintă una dintre cele mai importante măsuri. O alimentație echilibrată, menținerea unei greutăți sănătoase și activitatea fizică regulată pot avea, de asemenea, un rol important.

Limitarea alimentelor ultraprocesate, foarte grase sau bogate în zahăr poate fi o altă măsură utilă. Reducerea consumului de alcool contribuie și ea la scăderea unor riscuri pentru sănătate.

Cancerul pancreatic poate afecta digestia și glicemia

Boala poate reduce capacitatea pancreasului de a produce suficiente enzime digestive. În aceste situații, organismul nu mai absoarbe corect nutrienții, iar persoana poate pierde în greutate și poate ajunge la malnutriție.

Cancerul pancreatic poate afecta și celulele care produc insulină. Astfel, boala poate favoriza apariția diabetului sau poate complica controlul glicemiei la persoanele care au deja această afecțiune.

Uneori, apariția diabetului la vârsta adultă poate necesita o evaluare atentă, mai ales atunci când este însoțită de alte simptome suspecte.

Durerea poate deveni severă în stadiile avansate

Pe măsură ce tumora crește, aceasta poate apăsa pe nervii și structurile din jurul pancreasului. Durerea abdominală și cea de spate pot deveni intense și pot afecta semnificativ calitatea vieții.

În formele avansate, cancerul se poate răspândi în alte zone ale corpului. Ficatul, plămânii, oasele și cavitatea abdominală se numără printre locurile unde pot apărea metastaze.

Ce trebuie să reținem

Cancerul pancreatic poate evolua mult timp fără simptome evidente. Icterul, slăbirea fără explicație, modificările scaunului, urina închisă la culoare și durerea persistentă în partea superioară a abdomenului sau în spate merită verificate de un medic.

Diagnosticul pus cât mai devreme poate face o diferență importantă în alegerea tratamentului. Pentru persoanele cu antecedente familiale sau cu factori de risc, discuția cu medicul despre riscul individual și eventualele metode de monitorizare poate fi esențială.