Greutate, probleme cardiorespiratorii. Cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia vorbesc într-un studiu, publicat în revista JAHA, despre importanța strategiilor de prevenire a nașterilor în care bebelușii au o greutate mică pentru a evita, mai târziu în viață, riscul de boli cardiorespiratorii.
Oamenii de știință au identificat atât inactivitatea fizică, cât și factorii genetici drept factori determinanți importanți în apariția de ușoare probleme cardiorespiratorii la bebelușii care au avut la naștere sub 2,5 kilograme. Nașterea prematură și greutatea mică a bebelușului la naștere au fost legate de afecțiuni cardiorespiratorii ușoare mai târziu în viață. În studiul lor, cercetătorii suedezi au monitorizat peste 280.000 de bărbați de la naștere până la recrutarea militară la vârsta de 17-24 de ani. La recrutare, bărbații au fost supuși unui examen fizic care a inclus o evaluare a performanței lor maxime la aerobic pe un ergometru pentru bicicletă, potrivit Institutului Karolinska.
Autorii studiului au descoperit că bebelușii care au avut la naștere o greutate mai mare s-au comportat mult mai bine la testul de fitness cardiorespirator: pentru fiecare 450 de grame de greutate suplimentară la naștere, la un copil născut la 40 de săptămâni, capacitatea maximă de lucru pe bicicletă a crescut cu o medie de 7,9 wați.
„Mărimea diferenței pe care am observat-o este alarmantă”, susține Daniel Berglind, cercetător la Departamentul de Sănătate Publică Globală din Institutul Karolinska. Cercetătorii consideră că rezultatele sunt importante pentru sănătatea publică deoarece aproximativ 15% dintre bebelușii născuți la nivel mondial cântăresc mai puțin de 2,5 kilograme la naștere, iar condițiile cardiorespiratorii au implicații importante asupra sănătății adulților. „Asigurarea unei îngrijiri prenatale adecvate poate fi un mijloc eficient de îmbunătățire a sănătății adulților nu numai prin prevenirea afectărilor consacrate asociate cu greutatea scăzută la naștere, ci și prin îmbunătățirea stării cardiorespiratorii”, spune Viktor H. Ahlqvist, cercetător la Departamentul Sănătății Publice Globale și un alt autor al studiului.
Cercetarea a fost finanțată de Consiliul Județean Stockholm. Poate fi consultată AICI.
Pubertatea precoce a fost asociată cu pandemia și expunerea excesivă la lumina albastră, arată un studiu.
De ce fac copii cancer și care sunt cele mai frecvente tipuri de cancer la copii. Câte cazuri noi sunt descoperite în fiecare an.
Care sunt cauzele răului de mișcare și ce poți face pentru a scăpa de senzație.
Ce trebuie să știi despre un prematur. Care sunt cele mai frecvente probleme cu care se confruntă un astfel de nou-născut.
Dr Mihai Craiu trage un semnal de alarmă cu privire la varicela, boală pe care mulți părinți o privesc ca pe ceva banal.
Cum putem face diferența între febra din cauza supraîncălzirii copiilor și cea din cauza infecțiilor.
Medicul de familie Valeria Herdea spune că unii părinți tineri aleg, din varii motive, să se informeze de la ”prietenul Google”.
Tot mai mulți copii sunt bolnavi de COVID-19. Un medic de la Spitalul Victor Gomoiu trage un semnal de alarmă.
Ce metode să abordăm pentru a încuraja spălatul pe dinți. Cât de importantă este igiena orală.
Dr Mihai Craiu atrage atenția asupra incidenței covârșitoare a dehidratării în perioada verii, mai ales la copii.
Această boală poate să ucidă în doar câteva luni. Diagnosticată precoce, crește șansele de supraviețuire.
Hainele au nevoie de spălare înainte de prima purtare pentru a reduce riscul apariției unor afecțiuni la nivelul pielii.
Dependența de ecrane: cât de afectați sunt copiii și care sunt efectele asupra sănătății? Are doar dezavantaje?
Copiii mici care au un diametru mic al arterei retiniene au un risc mai mare să dezvolte tensiune arterială mai mare.
Ce este boala albastră sau Tetralogia lui Fallot, care sunt simptomele, când apare și cum se tratează.