Fumul incendiilor, pericol pentru plămâni. Prof. univ. dr. Cristian Oancea: Riscul este important

plamani - FOTO: Magnific@khonkangrua

Fumul incendiilor poate ajunge adânc în plămâni și poate agrava bolile respiratorii. Prof. Cristian Oancea explică cine este în pericol și ce trebuie să faci.

Ce trebuie să știi

  • Fumul incendiilor conține particule fine PM2.5 care pot pătrunde adânc în plămâni, până la nivelul alveolelor.
  • Tusea, lipsa de aer, respirația șuierătoare și apăsarea în piept pot apărea chiar și după o expunere de scurtă durată.
  • Persoanele cu astm, BPOC și boli cardiovasculare au un risc mai mare de agravare a simptomelor atunci când respiră aer poluat.
  • Ține ferestrele închise, evită sportul afară și folosește o mască FFP2 sau FFP3 dacă trebuie să ieși. Masca reduce particulele inhalate, dar nu protejează de monoxidul de carbon.

Fumul incendiilor poate ajunge adânc în plămâni. Ce trebuie să știi când aerul se umple de fum

Fumul provenit din incendiile de vegetație nu înseamnă doar miros neplăcut și vizibilitate redusă. Aerul poate deveni periculos pentru sănătate, iar plămânii sunt printre primele organe afectate.

Fumul conține un amestec de particule fine și gaze toxice. Unele dintre aceste substanțe pot pătrunde adânc în căile respiratorii și pot afecta inclusiv persoanele sănătoase.

Particulele fine pot ajunge până la alveole

"Unul dintre principalele pericole îl reprezintă particulele fine PM2.5. Din cauza dimensiunilor foarte mici, acestea pot pătrunde profund în căile respiratorii și pot ajunge până la nivelul alveolelor pulmonare", a explicat prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumologie pe pagina sa de Facebook.

Chiar și o expunere de scurtă durată la concentrații ridicate de fum poate produce simptome neplăcute și probleme respiratorii.

"Chiar și o expunere de scurtă durată la concentrații ridicate de fum poate provoca iritația ochilor, nasului și gâtului, tuse, secreții nazale, respirație șuierătoare, senzație de apăsare în piept sau lipsă de aer", a mai explicat medicul.

Pentru o persoană sănătoasă, simptomele pot fi temporare. În cazul celor care au deja o boală respiratorie, însă, expunerea poate avea consecințe mai serioase.

Fumul incendiilor poate conține monoxid de carbon

Un alt pericol este monoxidul de carbon, un gaz toxic care poate afecta transportul oxigenului în organism.

"Fumul produs de incendii poate conține și monoxid de carbon, un gaz toxic care, în concentrații crescute, împiedică transportul normal al oxigenului în organism. Riscul este cu atât mai important în cazul persoanelor cu afecțiuni respiratorii sau cardiovasculare", a explicat prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumologie pe pagina sa de Facebook.

Monoxidul de carbon nu are culoare și nu poate fi detectat prin miros. Expunerea la concentrații mari poate deveni o urgență medicală.

"Cefaleea, amețeala, greața, vărsăturile, confuzia, durerile toracice sau alterarea stării de conștiență pot fi semne ale unei intoxicații cu monoxid de carbon", mai explică medicul, care atrage atenția și asupra unei surse bine cunoscute a acestui gaz toxic "este același gaz toxic care se regăsește și în gazele de eșapament".

Cine este cel mai expus riscului

Pentru persoanele care au deja probleme respiratorii, fumul poate agrava rapid simptomele.

"Pentru persoanele diagnosticate cu astm, BPOC, bronșiectazii, emfizem, fibroză pulmonară sau alte boli respiratorii cronice, expunerea la fum poate duce la agravarea simptomelor sau la apariția unei exacerbări", a explicat prof. univ. dr. Cristian oancea.

În formele severe, situația poate necesita îngrijiri medicale.

"În formele severe, poate fi necesară prezentarea la camera de gardă sau chiar spitalizarea. Riscul este mai ridicat în cazul persoanelor cu boli respiratorii cronice, al celor cu afecțiuni cardiovasculare, diabet sau obezitate, al vârstnicilor și femeilor însărcinate", a explicat prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumologie pe pagina sa de Facebook.

Sportul în aer liber trebuie amânat

O atenție specială este necesară în cazul persoanelor care lucrează afară sau fac sport în exterior.

"O atenție deosebită trebuie acorde și persoanele care lucrează în aer liber sau desfășoară activități fizice în exterior, deoarece, odată cu creșterea frecvenței respiratorii, crește și cantitatea de aer poluat inhalată", a explicat prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumologie pe pagina sa de Facebook.

Cu alte cuvinte, efortul fizic în aer liber poate crește expunerea la particulele și gazele din fum.

Ce faci dacă fumul ajunge în zona ta

Cea mai simplă măsură este reducerea expunerii.

"În perioadele în care fumul provenit de la incendiile de vegetație ajunge într-o anumită zonă, timpul petrecut în aer liber trebuie redus cât mai mult", a mai explicat prof. univ. dr. Cristian Oancea.

Sportul și activitățile fizice în exterior ar trebui amânate.

"Activitățile fizice și sportul în exterior ar trebui amânate, în special atunci când fumul este dens sau calitatea aerului este foarte scăzută", mai subliniază medicul pneumolog.

În locuință, ferestrele și ușile trebuie ținute închise.

"Ferestrele și ușile trebuie ținute închise, iar aparatele de aer condiționat pot fi utilizate, dacă permit acest lucru, în modul de recirculare a aerului", a explicat prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumologie pe pagina sa de Facebook.

Aceeași măsură este recomandată și atunci când călătoriți cu mașina.

"Aceeași regulă este valabilă și în mașină: geamurile închise și sistemul de climatizare setat pe recirculare", a explicat prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumologie pe pagina sa de Facebook.

FFP2 sau FFP3 pot reduce particulele inhalate

Dacă ieșirea din casă nu poate fi evitată, o mască bine fixată poate oferi o anumită protecție.

"Dacă deplasarea în exterior nu poate fi evitată, o mască de protecție bine fixată, de tip FFP2 sau FFP3, poate reduce cantitatea de particule fine inhalate", explică prof. univ. dr. Cristian Oancea.

Există însă o limită importantă.

"Masca nu oferă însă protecție împotriva gazelor, inclusiv împotriva monoxidului de carbon", mai subliniază medicul pneumolog.

Prin urmare, purtarea unei măști nu înseamnă că expunerea la fum devine lipsită de risc.

Dacă ai o boală respiratorie, nu întrerupe tratamentul

Persoanele cu astm, BPOC sau alte boli respiratorii cronice trebuie să acorde o atenție deosebită tratamentului.

"Persoanele cu boli respiratorii cronice trebuie să își continue tratamentul prescris și să aibă la îndemână medicația de salvare, dacă aceasta a fost recomandată de medic. Tratamentul nu trebuie modificat sau suplimentat fără recomandare medicală", a explicat prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumologie pe pagina sa de Facebook.

Când trebuie să ceri ajutor medical

Unele simptome pot indica o problemă serioasă și nu trebuie puse doar pe seama fumului sau a unei iritații trecătoare.

"Apariția dificultăților importante de respirație, a durerilor toracice, confuziei, stării de leșin sau a alterării stării de conștiență impune evaluare medicală de urgență", explică prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumologie, pe pagina sa de Facebook.

În astfel de situații, este importantă evaluarea medicală rapidă.

Fumul incendiilor de vegetație poate afecta plămânii chiar și după o expunere de scurtă durată. Iar pentru persoanele cu boli respiratorii sau cardiovasculare, riscul poate fi și mai mare.

Articole similare