Vezi și: Cea mai subestimată legumă din bucătărie. Ajută inima, sistemul osos și scade riscul de boli
Cercetări recente au scos la iveală o legătură îngrijorătoare între expunerea pe termen lung la poluarea aerului și un risc crescut de apariție a cheagurilor de sânge, în special tromboza venoasă profundă (TVP) și embolia pulmonară (EP), cunoscute sub denumirea de tromboembolism venos (TEV).
Aceste afecțiuni care pun viața în pericol pot bloca circulația sângelui, provocând complicații grave și chiar deces dacă nu sunt tratate. Aceste dovezi emergente subliniază necesitatea urgentă de a aborda problemele legate de calitatea aerului la nivel global, în special având în vedere impactul larg și pe termen lung al poluării aerului asupra sănătății publice.
S-a constatat că poluarea aerului, în special particulele fine (PM2,5), accelerează formarea cheagurilor de sânge. Particulele PM2,5 sunt atât de mici încât pot pătrunde adânc în plămâni și intra în fluxul sanguin, declanșând o serie de răspunsuri biologice care favorizează formarea cheagurilor.
Unul dintre mecanismele principale este inflamația sistemică. Inhalarea acestor particule stimulează inflamația în organism, ceea ce crește tendința sângelui de a se coagula. În plus, acești poluanți deteriorează mucoasa endotelială a vaselor de sânge, făcând-o mai predispusă la formarea cheagurilor.
Expunerea la poluarea aerului induce, de asemenea, stres oxidativ, care crește și mai mult hipercoagulabilitatea sângelui sau tendința acestuia de a se coagula excesiv.
Acest mecanism a fost confirmat de mai multe studii la scară largă, inclusiv unul care a urmărit peste 6 000 de persoane din mai multe orașe timp de aproape două decenii.
Rezultatele au indicat că expunerea la poluanți atmosferici precum dioxidul de azot și pulberile în suspensie a crescut semnificativ riscul de apariție a cheagurilor de sânge, cei din quartilele cu cea mai mare expunere la poluare confruntându-se cu cele mai grave riscuri. Aceste constatări oferă un argument puternic pentru necesitatea de a înțelege mai bine și de a atenua efectele aerului poluat asupra sănătății cardiovasculare.
Anumite populații sunt mai vulnerabile la riscurile pentru sănătate generate de poluarea aerului. Persoanele care locuiesc în zonele urbane, în special în orașele cu niveluri ridicate de emisii din trafic, poluanți industriali și praf de construcții, prezintă un risc sporit de a dezvolta cheaguri de sânge.
Persoanele în vârstă sunt, de asemenea, mai susceptibile, deoarece îmbătrânirea slăbește sistemul imunitar și face organismul mai predispus la inflamații și la formarea cheagurilor.
În plus, persoanele cu afecțiuni preexistente precum diabetul, obezitatea sau bolile cardiovasculare se confruntă cu un risc crescut, deoarece aceste afecțiuni compromit deja capacitatea organismului de a face față stresului, inclusiv celui cauzat de poluarea aerului.
Având în vedere că poluarea aerului este responsabilă pentru milioane de decese premature în fiecare an, în special în zonele dens populate cu niveluri ridicate de poluare, concluziile acestei cercetări sunt alarmante.
Orașele din regiuni precum Asia de Sud, Asia de Est și părți ale Europei, unde activitatea industrială și monitorizarea slabă a calității aerului sunt predominante, se confruntă cu o povară disproporționată a riscurilor pentru sănătate legate de poluarea aerului. Centrele urbane în creștere rapidă din țări precum India și China trebuie să acorde prioritate măsurilor de control al poluării pentru a proteja sănătatea publică.
Foto: Freepik @onlyyouqj
Implicațiile pe termen lung asupra sănătății ale expunerii la poluarea aerului abia acum încep să fie înțelese.
Deși poluarea atmosferică a fost mult timp asociată cu bolile respiratorii și cardiovasculare, legătura dintre poluarea atmosferică și cheagurile de sânge reprezintă un aspect nou și alarmant al impactului acesteia asupra sănătății umane. Expunerea cronică la poluanți precum PM2,5 agravează condițiile de sănătate existente și contribuie la apariția unor boli grave.
Pe măsură ce urbanizarea globală continuă să crească, este de așteptat ca problema să se agraveze dacă nu se iau măsuri proactive pentru îmbunătățirea calității aerului.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) raportează că peste 6,7 milioane de decese în fiecare an sunt atribuite poluării aerului. Această statistică uluitoare subliniază importanța abordării acestei probleme de sănătate publică atât prin intervenții politice, cât și prin precauții personale. Noul studiu care leagă poluarea aerului de formarea cheagurilor de sânge oferă încă un motiv convingător pentru a lua măsuri la nivel mondial.
Pentru a reduce riscurile pentru sănătate asociate cu poluarea aerului, sunt necesare atât acțiuni individuale, cât și guvernamentale. La nivel politic, guvernele pot aplica standarde mai stricte de emisii pentru vehicule și industrii, pot trece la surse de energie mai curate și pot investi în infrastructura ecologică și în planificarea urbană durabilă. Aceste acțiuni nu numai că ajută la reducerea poluării aerului, dar contribuie și la îmbunătățiri mai ample ale sănătății publice.
La nivel individual, oamenii pot lua măsuri pentru a-și reduce la minimum expunerea la poluarea aerului, cum ar fi purtarea de măști, utilizarea de purificatoare de aer în interior și evitarea activităților în aer liber în perioadele de poluare ridicată.
Campaniile de sensibilizare desfășurate de organizațiile de sănătate publică pot contribui la educarea comunităților cu privire la riscurile poluării aerului și la promovarea măsurilor preventive, cum ar fi reducerea expunerii personale în perioadele de calitate scăzută a aerului.
Legătura dintre poluarea aerului și cheagurile de sânge evidențiază necesitatea urgentă de a continua cercetările pentru a înțelege pe deplin amploarea acestei relații și modul în care aceasta ar putea varia în funcție de diferite populații și regiuni.
Eforturile de colaborare între guverne, cercetători și organizațiile de sănătate publică sunt esențiale pentru a aborda riscurile pentru sănătate pe care le prezintă poluarea aerului. Investițiile în tehnologii mai curate și în sisteme mai robuste de monitorizare a calității aerului sunt esențiale pentru îmbunătățirea sănătății populațiilor din întreaga lume.
Descoperirea legăturii dintre poluarea aerului și cheagurile de sânge reprezintă un semnal de alarmă atât pentru factorii de decizie politică, cât și pentru medici. Aceasta subliniază nevoia urgentă de gestionare eficientă a calității aerului pentru a proteja sănătatea publică, în special în rândul populațiilor vulnerabile.
Cu milioane de vieți în pericol, este necesară o acțiune imediată pentru a combate efectele nocive ale poluării aerului. Concluziile acestor studii ar trebui să motiveze liderii mondiali să acorde prioritate sănătății mediului și să asigure un viitor mai sigur și mai sănătos pentru toți.
Acesta este semnul principal al cancerului pulmonar care indică faptul că boala se află într-un stadiu avansat.
Testul care depistează cancerul pulmonar. Detectează chiar și tumorile invizibile.
Aceste trei plante purifică aerul din casă și curăță plămânii. Acționează precum niște filtre naturale și elimină toate toxinele.
Acest tratament crește șansele de supraviețuire ale pacienților oncologici. Anihilează tumorile.
Aceasta este temperatura optimă pentru un somn odihnitor. Dar ce ne facem dacă în dormitor este prea cald.
Această combinație de vitamine crește riscul de cancer pulmonar. Are efecte negative și asupra cardiacilor.
Acest tip de cancer este deseori diagnosticat în stadii avansate sau atunci când deja există și metastaze.
O aromă aparte te poate ajuta să ai un somn odihnitor. Este un miros familiar care ne induce o stare de relaxare.
Ce poți face pentru a îmbunătăți calitatea aerului din casa ta. Dr. Cristian Oancea ne oferă câteva sfaturi practice.
Hipotermia reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătate, iar prevenirea și conștientizarea riscurilor sunt vitale.
Cercetătorii au descoperit că drojdia Saccharomyces cerevisiae UFMG A-905, utilizată în pâinea fermentată, poate reduce simptomele astmului.
O dietă săracă în grăsimi poate reduce semnificativ riscul de cancer pulmonar, în special la fumători, potrivit unui nou studiu.
Această investigație depistează leziunile pulmonare de dimensiuni mici.
Această substanță prezentă în sol, imposibil de evitat, poate duce la cancer pulmonar, alături de fumat.