Dacă nu te poți opri din a spune sau a face lucruri pe care ulterior le regreți, există un test de diagnostic pentru tine: Cercetătorii de la Universitatea din California, Berkeley, au descoperit o modalitate de a determina mai bine când impulsivitatea este patologică.
Se pare că a acționa nechibzuit atunci când emoțiile sunt puternice poate fi corelat cu cât de repede reacționați la elementele vizuale stimulatoare, în special la cele deranjante, potrivit descoperirilor publicate recent în ediția online a revistei Brain and Neuroscience Advances (link direct studiu).
Cercetătorii au căutat o nouă modalitate de a evalua „urgența negativă”, o formă clinică de impulsivitate care este legată de depresie, tulburare obsesiv-compulsivă, tulburări de alimentație, autovătămare, tulburare bipolară și ADHD.
Urgența negativă este măsurată în mod tradițional cu un chestionar de auto-raportare, dar pentru a oferi o măsură mai fiabilă, cercetătorii au dezvoltat ceea ce ei numesc o „sarcină de semnal de oprire emoțional”.
„Această nouă măsură este incitantă, deoarece oferă o modalitate mai obiectivă de a evalua urgența negativă, care prezice probleme mentale”, a spus co-autorul principal al studiului, Sheri Johnson, profesor de psihologie UC Berkeley.
Testul de stop-semnal emoțional a fost efectuat de 450 de participanți la studiu, inclusiv 150 de pacienți psihiatrici. Ei au privit pe ecranul unui computer o combinație de fotografii reconfortante și tulburătoare, cum ar fi copii care se jucau cu pisoi și o victimă a foametei malnutrită, apoi au evaluat fiecare imagine apăsând fie un buton „pozitiv”, fie „negativ”.
Din când în când, o imagine supărătoare a fost urmată de un semnal de „oprire” pentru a împiedica participanții la studiu să reacționeze. Cei a căror autoevaluare a semnalat un control slab al impulsurilor au fost atât de rapizi la declanșare, încât au reacționat frecvent la fotografie chiar înainte de apariția semnului de stop.
„Rezultatele sugerează că unii oameni au dificultăți în a controla impulsurile care sunt conduse de emoții negative. Acest lucru este semnificativ deoarece, în cel mai rău scenariu, impulsivitatea legată de emoții negative poate duce la comportamente extreme precum autovătămarea și sinuciderea”, a spus co-autorul principal al studiului, JD Allen, un cercetător la UC Berkeley și la Colegiul și Conservatorul Oberlin din Ohio.
Măsura standard de screening pentru adversitatea negativă este Scala de Comportament Impulsiv UPPS-P, care evaluează trăsături precum a acționa fără a gândi, lipsa de perseverență sau concentrare și tendința de a căuta experiențe noi și palpitante.
În timp ce impulsivitatea este adesea asociată cu a fi distractiv și spontan, ea poate, de asemenea, să se transforme în comportament nesăbuit sau distructiv față de sine sau față de ceilalți. Și, poate fi o provocare să determinați când un control slab al impulsurilor este adecvat vârstei și sănătos față de un posibil semn de boală mintală, în special în rândul copiilor mici.
„Este normal să plângi când ești trist sau să ridici vocea când ești supărat”, a spus Allen. „Dar dacă o persoană nu se poate opri din plâns odată ce începe, sau face crize de furie și devine agresivă, acesta poate fi un semn de avertizare al vulnerabilității subiacente la problemele psihiatrice și la problemele comportamentale care le însoțesc”.
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.