În unele cazuri însă, anxietatea depășește nivelul obișnuit și ajunge să împiedice persoana să mai meargă la dentist sau să amâne tratamente necesare. Asta poate indica o fobie de dentist.
Anxietatea dentară apare atunci când o persoană are temeri legate de mersul la dentist sau de tratamentele stomatologice. Este o formă foarte frecventă de anxietate, mai ales în rândul copiilor.
Un studiu global din 2021 a arătat că 36,5% dintre copiii de vârstă preșcolară au anxietate dentară, iar prevalența scade pe măsură ce copiii cresc.
Persoanele cu anxietate dentară pot simți nervozitate înainte de consultație și pot amâna programările, însă în general reușesc totuși să meargă la dentist.
Fobia de dentist este, de regulă, mai severă. Ea poate face ca o persoană să evite complet vizitele la dentist, chiar și atunci când are nevoie de tratament. În unele cazuri, pot apărea și atacuri de panică.
Toate formele de anxietate și fobiile pot produce simptome fizice și emoționale asemănătoare. Printre ele se numără:
Uneori, aceste simptome devin intense și pot duce la respirație accelerată, frică copleșitoare sau senzația că urmează să se întâmple ceva grav. Aceasta este ceea ce se numește atac de panică.
Potrivit organizației Anxiety UK, o persoană poate avea fobie de dentist dacă:
Există mai multe teorii despre cauzele fobiilor. În unele cazuri, oamenii pot lega frica de o experiență negativă, de multe ori din copilărie.
De exemplu, o persoană poate:
Pentru alții, teama poate avea legătură cu convingeri despre profesioniștii din sistemul medical, învățate din familie sau de la prieteni.
O altă posibilitate este existența unei fobii mai specifice, cum ar fi frica de ace, care poate deveni relevantă în contextul îngrijirii dentare.
În toate situațiile, ceea ce întreține fobia este un cerc al fricii și evitării. Când unei persoane îi este teamă de dentist, evită dentistul, iar astfel nu mai ajunge să aibă experiențe pozitive care i-ar putea schimba percepțiile.
Fobiile specifice, inclusiv frica de dentist, pot semăna foarte mult cu tulburarea de stres post-traumatic, cunoscută drept PTSD. La fel ca în cazul fobiilor, PTSD poate provoca anxietate, atacuri de panică și evitare.
Diferența este că PTSD determină și retrăirea unei experiențe traumatice din trecut. Această retrăire poate apărea sub forma flashback-urilor, coșmarurilor sau gândurilor intruzive și supărătoare.
PTSD produce, de asemenea, simptome care persistă și în afara situațiilor de care persoana se teme. De exemplu, pot apărea schimbări continue ale dispoziției sau ale somnului după eveniment.
Dacă există posibilitatea ca o persoană să aibă PTSD și nu o fobie, abordarea tratamentului poate fi diferită. Din acest motiv, este important un diagnostic pus de un specialist în sănătate mintală.
Ce pățești dacă folosești gumă de mestecat. Răspunsul este șocant.
De ce să nu mai folosești scobitorile niciodată. Care sunt riscurile la care te expui și nu a spus-o nimeni până acum.
Respirația urât mirositoare poate fi un factor de risc pentru bolile de inimă.
De ce nu este bine să sari peste un periaj dentar. Ce se întâmplă dacă seara, în special, nu îți speli dinții. Este absolut dezgustător.
Stomatologii au dezvăluit adevărul dezgustător despre periuța de dinți.
Care este rutina zilnică pentru a avea un zâmbet frumos și la ce trebuie să fim atenți când ne alegem periuța și pasta de dinți.
De ce nu trebuie albiți dinții acasă și care sunt alimentele care ne pătează cel mai tare dinții. Cum putem să prevenim acest lucru.
Fațetele dentare pot fi un moft, mai mult decât o necesitate. Ce trebuie făcut înainte de a lua decizia îmbrăcării dinților.
Cum alegem pasta de dinți potrivită în condițiile în care pe piață există o varietate de astfel de produse.
Dantura nu ține doar de aspectul estetic, ci și de sănătatea generală, iar statistic, unul din trei vârstnici nu mai are proprii dinți.
Acest semn este un indicator esențial al bolilor de inimă. Crește riscul de deces cu peste 66%.