În contextul pandemiei COVID, aproximativ 60% dintre pacienții cu afecțiuni ortodontice au intenția de a amâna tratamentul, lucru cu atât mai periculos, întrucât anomaliile dento-faciale sunt asociate cu o respirație defectuoasă care atrage după sine alte probleme de sănătate, avertizează un studiu recent derulat de Ortho Institute în luna septembrie.
„Respirația normală este apanajul dezvoltării corecte a maxilarelor și dinților. Atunci când respirăm normal, nasul filtrează, încălzește și umezește aerul înainte ca acesta să ne intre în plămâni. Cei care nu pot respira pe nas, inspiră pe gură aer rece și uscat, plin de impurități și virusuri”, explică Ela Bănică, medic specialist ortodont, fondatorul institutului.
Dezvoltarea normală a cavității orale și dinții drepți înseamnă și o dezvoltare normală a căilor respiratorii. Legătura dintre funcțiile dentare și respirație încep încă de la naștere. Atunci când înghițim, limba pune o presiune pe bolta palatinală, dezvoltând în mod natural arcada superioară.
Epidemia modernă de afecțiuni cronice non-transmisibile, precum astmul, alergiile, apneea în somn, ADHD, depresia, anxietatea, disfuncțiile posturale, dinții înghesuiți și problemele ortodontice, se află în creștere în țările vestice și în cele industrializate. Aceste afecțiuni par a fi conectate, iar medicii susțin că un copil care prezintă unul dintre aceste simptome, tinde să prezinte și mare parte din restul. Studiile epidemiologice sugerează că la bază se află factori de mediu, mai degrabă decât factori de genetici.
„Contextul pandemic existent face ca aceste probleme să fie cu atât mai importante cu cât respirația nazală, corectă, protejează și de virusuri. De aceea, sfatul specialiștilor în ortodonție este ca, mai ales acum, tratamentul ortodontic să nu fie întrerupt, pentru că nu este doar o problemă estetică, ci una holistică ce are impact asupra întregii stări de sănătate”, explică Ela Bănică.
Copiii care respiră de obicei pe gură se vor confrunta cu numeroase probleme care le vor afecta aspectul și funcționalitatea: erupția excesivă a molarilor, rotirea mandibulei în sensul acelor ceasornicului, îngustarea arcadei superioare, boltă palatină înaltă, îngustarea maxilarelor, zâmbet gingival (expunerea excesivă a gingiei), malocluzii (suprapunerea incorectă a dinților), un aspect alungit al feței.
Mituri și adevăruri despre trasul curentului, măselele de minte sau aparatul dentar, demontate de un medic stomatolog.
Obiceiurile care ne strică dinții le avem zilnic. Unele sunt nu doar nesănătoase, ci și dizgrațioase.
Descoperă ce metode funcționează cel mai bine când vine vorba de albirea dinților după fumat.
Igiena dentară riguroasă și controalele regulate nu doar previn bolile gingivale, ci pot proteja sănătatea inimii de riscuri importante.
Această afecțiune extrem de frecventă dublează riscul de AVC. Este una dintre cele mai ignorate afecțiuni.
Boala Alzheimer a fost asociată cu o infecție bacteriană comună.
Ce metode să abordăm pentru a încuraja spălatul pe dinți. Cât de importantă este igiena orală.
Pasta de dinți are termen de valabilitate. Ce se întâmplă dacă o folosești după ce a expirat.
De ce ne trezim cu respirație urât mirositoare și când trebuie să ne spălăm pe dinți.
Peste 60% dintre români prezintă semne de afecţiuni gingivale, avertizează Colegiul Medicilor Stomatologi din România.
Fațetele dentare pot fi un moft, mai mult decât o necesitate. Ce trebuie făcut înainte de a lua decizia îmbrăcării dinților.
De ce să nu mai folosești scobitorile niciodată. Care sunt riscurile la care te expui și nu a spus-o nimeni până acum.
Remediul natural împotriva respirației urât mirositoare se regăsește în propria ta bucătărie.
Îți clătești gura după ce te-ai spălat pe dinți. Află de ce ar trebui să renunți la acest obicei.
Alimentele și băuturile pe care le consumăm pot avea un impact semnificativ asupra sănătății dentare.