Sângerarea gingiilor este adesea pusă pe seama unei igiene orale deficitare. Însă un nou studiu de amploare sugerează că acest simptom ar putea spune mult mai multe despre sănătatea organismului, inclusiv despre riscul unei boli renale cronice.
Un simptom pe care milioane de oameni îl ignoră zilnic ar putea deveni, în viitor, un semnal important pentru depistarea precoce a bolii renale cronice. Cercetătorii germani au descoperit o asociere puternică între afecțiunile gingivale severe și semnele timpurii ale afectării rinichilor.
Studiul, publicat în International Journal of Oral Science, vine să consolideze tot mai multe dovezi care arată că sănătatea orală este strâns legată de starea generală de sănătate și că problemele gingivale nu trebuie privite doar ca o afecțiune locală.
Cercetarea a inclus 6.179 de participanți din cadrul Hamburg City Health Study, unul dintre cele mai ample studii populaționale desfășurate în Germania.
Toți participanții au trecut mai întâi printr-un examen stomatologic amănunțit, iar ulterior le-a fost evaluată funcția renală prin analize care pot identifica semne timpurii ale afectării rinichilor și inflamației cronice.
Rezultatele au atras imediat atenția cercetătorilor.
Doar 14% dintre persoanele cu funcție renală normală prezentau boală gingivală severă.
În schimb, peste 35% dintre participanții cu funcție renală moderat redusă sufereau de forme avansate de parodontită.
O altă observație importantă a fost că persoanele care prezentau niveluri crescute de albumină aveau un risc mai mare de a avea afecțiuni gingivale severe.
Albumina este o proteină care, în mod normal, nu ar trebui să ajungă în cantități mari în urină. Atunci când apare, poate reprezenta unul dintre primele semne că rinichii încep să își piardă capacitatea de filtrare.
În plus, cercetătorii au observat că, pe măsură ce funcția renală se deteriora, deveneau mai frecvente și alte semne ale bolii parodontale:
Pentru a verifica dacă rezultatele sunt influențate de alți factori, cercetătorii au ajustat analiza în funcție de:
Chiar și după această analiză, asocierea dintre sănătatea precară a gingiilor și afectarea rinichilor a rămas semnificativă.
Acest lucru sugerează că relația dintre cele două afecțiuni nu poate fi explicată doar prin faptul că persoanele cu o stare generală de sănătate mai precară dezvoltă mai ușor ambele boli.
Una dintre explicațiile luate în calcul este inflamația cronică.
Persoanele care aveau atât boală gingivală, cât și funcție renală afectată prezentau niveluri crescute ale unor proteine inflamatorii din sânge, semn că organismul se afla într-o stare inflamatorie persistentă.
Totuși, cercetătorii spun că inflamația nu explică întreaga poveste.
O altă ipoteză este că bacteriile din cavitatea bucală ar putea pătrunde în circulația sanguină și ar ajunge la alte organe, inclusiv la rinichi, contribuind în timp la apariția unor leziuni.
Una dintre cele mai mari probleme este că boala renală cronică produce foarte rar simptome în fazele inițiale.
De multe ori, diagnosticul este pus abia după ce rinichii au suferit leziuni importante.
Printre simptomele care pot apărea în stadii mai avansate se numără:
Fără tratament, boala poate evolua către insuficiență renală, o afecțiune gravă care poate necesita dializă sau transplant renal.
Autorii studiului speră că, pe viitor, controalele stomatologice ar putea contribui și la identificarea persoanelor cu risc crescut de boală renală.
„Prin demonstrarea unei asocieri între parodontită și markerii disfuncției renale precoce, acest studiu evidențiază sănătatea orală ca o potențială fereastră către sănătatea renală”, a declarat dr. Ghazal Aarabi, profesor la Centrul Medical Universitar Hamburg-Eppendorf.
Specialiștii subliniază însă că studiul arată o asociere, nu dovedește că boala gingivală provoacă direct boala renală. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili mecanismele exacte ale acestei legături.
Sângerarea gingiilor nu înseamnă automat că o persoană suferă de o boală renală. Cel mai frecvent, aceasta este cauzată de gingivită sau parodontită, afecțiuni care pot fi tratate dacă sunt descoperite la timp.
Totuși, dacă sângerările gingivale persistă, sunt însoțite de inflamație, retragerea gingiilor sau mobilitatea dinților, este recomandat un consult stomatologic. În cazul persoanelor care au și factori de risc precum diabet, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, fumat sau antecedente familiale de boală renală, medicul poate recomanda și evaluarea funcției rinichilor, deoarece depistarea precoce rămâne cea mai eficientă metodă de prevenire a complicațiilor severe.
De ce să nu mai folosești scobitorile niciodată. Care sunt riscurile la care te expui și nu a spus-o nimeni până acum.
Peste 60% dintre români prezintă semne de afecţiuni gingivale, avertizează Colegiul Medicilor Stomatologi din România.
Care este rutina zilnică pentru a avea un zâmbet frumos și la ce trebuie să fim atenți când ne alegem periuța și pasta de dinți.
Care sunt etapele premergătoare pentru aplicarea fațetelor care să ofere un zâmbet strălucitor și de ce uneori se recomandă tratamentele ortodontice.
Cum poate ajuta gutiera în cazul bruxismului și de ce este nevoie reducerea stresului.
De ce nu trebuie albiți dinții acasă și care sunt alimentele care ne pătează cel mai tare dinții. Cum putem să prevenim acest lucru.
Când este mai bine să bei cafeaua. Înainte sau după ce te-ai spălat pe dinți.
Obiceiurile care ne strică dinții le avem zilnic. Unele sunt nu doar nesănătoase, ci și dizgrațioase.
Ce metode să abordăm pentru a încuraja spălatul pe dinți. Cât de importantă este igiena orală.
Când și de ce trebuie să ne extragem măselele de minte. De ce unele persoane nu au măsele de minte.
Menopauza poate avea impact și asupra sănătății dinților. Cum se poate preveni declinul sistemului osos, cu efecte și asupra danturii.
