Studiul, realizat de cercetătorii de la Universitatea Queens din Belfast și publicat în United European Gastroenterology Journal, a analizat o cohortă mare de peste 469.000 de oameni din Marea Britanie, investigând asocierea dintre condițiile de sănătate orală și riscul unui numar de tipuri de cancer gastro-intestinale, incluzand cancerul de ficat, de colon, de rect și cancer pancreatic.
Modele au fost aplicate pentru a estima relația dintre riscul de cancer și problemele auto-raportate de sănătate orală, cum ar fi dureri sau sângerări ale gingiilor, ulcerații bucale și dinții pierduți.
Deși nu s-au observat asocieri semnificative cu privire la riscul majorității cancerelor gastro-intestinale și a stării de sănătate orală proastă, s-a constatat o legătură substanțială cu cancerul hepatobiliar.
„Sănătatea orală proastă a fost asociată cu riscul unor afecțiuni cronice, cum ar fi bolile de inimă, accidentul vascular cerebral și diabetul zaharat", a explicat dr. Haydée WT Jordao, de la Centrul de Sănătate Publică de la Queen's University din Belfast și autor principal al studiului. „Cu toate acestea, există dovezi inconsecvente cu privire la asocierea dintre sănătatea orală proastă și tipuri specifice de cancer gastro-intestinal, ceea ce cercetarea noastră a vizat".
Din cei 469.628 de participanți, 4.069 au dezvoltat cancer gastro-intestinal în timpul perioadei de urmărire (medie) de șase ani. În 13% din aceste cazuri, pacienții au raportat o stare de sănătate orală proastă. Participanții cu o stare de sănătate orală proastă aveau mai multe șanse să fie mai tineri, femei, să trăiască în zone socio-economice defavorizate și să consume mai puțin de două porții de fructe și legume pe zi.
Mecanismele biologice prin care sănătatea orală proastă poate fi asociată mai puternic cu cancerul hepatic, în loc de alte tipuri de cancer digestiv, este în prezent incertă. O explicație este rolul potențial al microbiomei orale și a celei din intestin în dezvoltarea bolii.
„Ficatul contribuie la eliminarea bacteriilor din corpul uman", a declarat Dr. Haydée WT Jordao. „Atunci când ficatul este afectat de boli, cum ar fi hepatita, ciroza sau cancerul, funcția sa va scădea, bacteriile vor supraviețui mai mult timp și, prin urmare, au potențialul de a provoca mai mult rău.
O bacterie, Fusobacterium nucleatum, care provine din cavitatea bucală, în mod special, dar rolul ei în cancerul de ficat este neclar. Studii suplimentare care investighează microbiome și cancer de ficat sunt, prin urmare, justificate".
O altă teorie care explică o creștere a riscului de cancer la ficat cu 75% din cauza sănătății orale proaste e că participanții cu un număr mare de dinți pierduți își pot modifica dieta, consumând alimente mai moi și potențial mai puțin nutritive. Asta în sine influențează riscul de cancer la ficat.
Cancerul de ficat este al șaselea ca număr de victime în UE, ducând la aproape 60.000 de decese pe an3. Rata de supraviețuire a bolii pe parcursul a cinci ani în Europa este de doar 11% și aproximativ 9 din 10 cazuri sunt la persoanele cu vârsta peste 55 de ani. Se crede că până la jumătate din cazurile de cancer la ficat pot fi prevenite prin managementul unor factori de risc care se referă adesea la stilul de viață, precum excesul de greutate sau obezitatea, fumatul și consumul de alcool.
Această afecțiune aparent banală poate complica recuperarea în cazul AVC-ului.
Ce pățești dacă folosești gumă de mestecat. Răspunsul este șocant.
Cât de des trebuie să schimbi periuța de dinți sau capul periuței de dinti electrice. Greșeala pe care o fac toți românii.
Respirația urât mirositoare poate fi semnul unor grave probleme de sănătate.
Menopauza poate avea impact și asupra sănătății dinților. Cum se poate preveni declinul sistemului osos, cu efecte și asupra danturii.
De ce să nu mai folosești scobitorile niciodată. Care sunt riscurile la care te expui și nu a spus-o nimeni până acum.
Halitoza, sau respirația urât mirositoare, poate fi un semn al problemelor de sănătate orală sau a altor afecțiuni.
Îți clătești gura după ce te-ai spălat pe dinți. Află de ce ar trebui să renunți la acest obicei.
Dantura nu ține doar de aspectul estetic, ci și de sănătatea generală, iar statistic, unul din trei vârstnici nu mai are proprii dinți.
De ce nu trebuie albiți dinții acasă și care sunt alimentele care ne pătează cel mai tare dinții. Cum putem să prevenim acest lucru.
Vizitele regulate la dentist împreună cu un periaj adecvat sunt cele mai eficiente strategii pentru sănătatea dentară.