Clipă scurtă, dar intensă, acel “Aha!” pe care mulți îl asociază cu rezolvarea unui puzzle sau cu găsirea unei idei bune are, de fapt, un loc clar în creier, iar cercetătorii spun că l-au identificat.
Puzzle-urile sunt populare în toată lumea și îi distrează pe oameni de mii de ani. Dar ceea ce le face cu adevărat atractive nu este neapărat procesul în sine, ci acel moment de bucurie în care toate piesele par să se așeze la locul lor.
Din perspectivă evolutivă, capacitatea de a rezolva probleme nu a fost importantă doar pentru distracție, ci mai ales pentru supraviețuire. Găsirea rapidă a unei soluții a însemnat, pentru oameni, șanse mai mari de adaptare și de supraviețuire.
Tocmai de aceea, rezolvarea unei probleme pare să fie legată de un sentiment scurt, dar intens, de euforie.
Rezolvarea problemelor activează un mecanism asemănător cu cel implicat în mâncare și reproducere. Animalele care sunt cel mai motivate să facă aceste lucruri au șanse mai mari să supraviețuiască și să se reproducă.
Un om timpuriu care nu reușea să mănânce, să se reproducă sau să găsească soluții la probleme era puțin probabil să-și transmită genele mai departe.
Așadar, acel moment de ”Evrika!” nu este doar o reacție plăcută de moment, ci pare să fie legat de un mecanism foarte vechi și profund din creier.
Cercetători de la Centrul de Fizică Medicală și Inginerie Biomedicală al MedUni Vienna din Austria au colaborat cu Goldsmiths University London din Marea Britanie pentru a analiza acest fenomen.
Ei au vrut să înțeleagă mai bine această senzație misterioasă și foarte răspândită de ”Aha!”. Rezultatele au fost publicate în revista Human Brain Mapping.
La studiu au participat 30 de persoane. Fiecare a fost rugată să rezolve puzzle-uri de cuvinte în timp ce activitatea cerebrală era scanată.
Participanții primeau câte trei cuvinte și trebuiau să găsească termenul care le leagă între ele. De exemplu, dacă vedeau cuvintele “house”, ”bark” și ”apple”, răspunsul corect era ”tree”.
În total, fiecare participant a rezolvat 48 de puzzle-uri. De fiecare dată când găseau răspunsul corect, apăsau un buton pentru a semnala cercetătorilor că trăiseră momentul ”Aha!”.
Investigatorul principal, Christian Windischberger, a explicat: ”Folosind cea mai nouă imagistică prin rezonanță magnetică funcțională la câmp ultraînalt, putem privi adânc în creier și putem face o investigație detaliată pentru a stabili ce zone sunt active în timpul rezolvării problemelor”.
Cercetătorii au descoperit că valul de entuziasm care apare odată cu momentul de insight este produs de un influx de dopamină într-o regiune a creierului numită nucleul accumbens.
Nucleul accumbens a fost activ pe tot parcursul procesului de rezolvare a problemelor, dar mai ales în clipa în care apărea soluția. Această regiune, aflată în partea bazală a creierului anterior, face parte din rețeaua dopaminei, activată atunci când primim o recompensă.
Dopamina transmite către restul creierului informații legate de emoție, procesele memoriei și nivelul de alertă.
Christian Windischberger a spus: ”Pe lângă activarea zonelor responsabile de alertă, procesarea limbajului și memorie, rezultatele cercetării noastre au arătat o activare bruscă și semnificativ mai mare a nucleului accumbens atunci când rezolvarea unui puzzle este însoțită de un moment de tip «Aha!» și, prin urmare, de un moment de bucurie intensă și de ușurare”.
Dopamina este bine cunoscută drept un mesager implicat în procesele de recompensă, cum sunt mâncarea, banii sau sexul.
În acest studiu, cercetătorii au arătat însă că dopamina este importantă și pentru menținerea motivației în timpul rezolvării unui puzzle, generând curiozitate și disponibilitate de a învăța.
Christian Windischberger a declarat: ”Rezultatele noastre indică o corelație strânsă între dopamină, exaltare și creativitate”.
”Rezultatele noastre oferă mecanismele neuronale care explică de ce soluția însoțită de o experiență de tip ”Aha!” este mai pregnantă, facilitează stocarea în memoria de lungă durată și consolidarea”, a mai spus el.
Cercetătorii spun că un astfel de moment nu înseamnă doar bucurie sau ușurare.
”Un moment de tip ”Evrika!” este, prin urmare, mai mult decât un simplu sentiment de bucurie sau de ușurare, ci este o formă specială de proces rapid de recuperare, combinare și codare”, a adăugat Windischberger.
Deci, momentele de revelație ar putea avea un rol important în felul în care învățăm, reținem și consolidăm informația.