Migrena este adesea înțeleasă greșit ca o simplă cefalee severă, însă specialiștii atrag atenția că este o afecțiune neurologică complexă.
„Migrena nu este doar o durere de cap”, explică neurologul Messoud Ashina, director al unei unități de cercetare a cefaleei la University of Copenhagen (citat în literatura de specialitate internațională). În timpul unui atac, pacienții pot experimenta greață, vărsături, sensibilitate la lumină și mirosuri, precum și oboseală extremă, conform National Geographic.
Cercetările actuale indică implicarea sistemului trigeminovascular, o rețea complexă de nervi și vase de sânge din creier, care ar fi responsabilă de declanșarea durerii.
Un studiu publicat în decembrie 2025 în revista The Lancet Neurology a analizat datele a aproximativ 41.000 de pacienți din 18 țări.
Rezultatele sunt clare:
„Prevalența în sine nu spune totul. Trebuie să înțelegi și impactul real asupra vieții pacienților”, explică unul dintre autorii studiului, Andreas Kattem Husøy.
Una dintre cele mai puternice teorii actuale este legată de hormonii sexuali feminini, în special estrogenul și progesteronul.
Neurologul Addie Peretz, specialist în cefalee la Stanford University, susține că diferențele de gen nu sunt întâmplătoare: „Aceste variații sunt, cel puțin parțial, determinate de hormoni”.
În sistemul trigeminovascular există receptori pentru estrogen și progesteron, ceea ce sugerează o legătură directă între fluctuațiile hormonale și declanșarea migrenelor.
O ipoteză veche, dar încă intens studiată, arată că scăderea nivelului de estrogen poate declanșa atacurile de migrenă.
Observațiile clinice arată că:
Totuși, cercetătorii avertizează că această teorie nu explică toate cazurile. Migrena apare și la bărbați, iar multe femei nu urmează un tipar hormonal clar.
Un alt factor important evidențiat de cercetători este utilizarea excesivă a analgezicelor.
Potrivit datelor analizate în studiu, aproximativ 20% dintre cazurile de cefalee ar putea fi prevenite prin utilizarea corectă a medicației. În caz contrar, poate apărea fenomenul de „cefalee prin abuz de medicamente”, care întreține ciclul durerii.
Istoric, migrena a fost uneori interpretată greșit, în special la femei. Unele abordări vechi considerau afecțiunea o problemă psihologică, ceea ce a contribuit la stigmatizare și la subestimarea severității sale.
Acest lucru a influențat inclusiv direcțiile de cercetare, spun specialiștii, ducând la o lipsă de studii dedicate diferențelor biologice dintre sexe.
Cercetări recente, inclusiv cele din zona hormonală, deschid drumul către tratamente mai precise. Studii experimentale conduse de cercetători precum Suchitra Joshi de la University of Virginia sugerează că modularea receptorilor de progesteron ar putea influența intensitatea simptomelor migrenei.
Deși rezultatele provin în mare parte din modele animale, direcția este promițătoare: terapii adaptate biologic, în funcție de sex și profil hormonal.
Migrena rămâne una dintre principalele cauze de dizabilitate la nivel global și un motiv frecvent de absență de la locul de muncă.
Pentru femei, impactul este dublu: debut în anii activi profesional și agravare posibilă în perimenopauză. Cercetătorii subliniază că soluția nu poate veni decât din studii mai bine direcționate și din înțelegerea fină a mecanismelor hormonale implicate.
Înțelegerea diferențelor biologice dintre femei și bărbați ar putea schimba fundamental modul în care migrena este tratată în următorii ani.