Ce efecte au zborurile lungi asupra organismului nostru?

Aer uscat, presiune schimbată, lipsă de mișcare, digestie încetinită și chiar riscul formării unor cheaguri de sânge, toate acestea pot apărea după ore întregi petrecute în avion. Specialiștii explică ce se întâmplă în corp și cum poți reduce efectele neplăcute.

Avioanele merg mai repede, dar corpul nostru nu s-a adaptat la ore întregi pe scaun

Zborurile pe distanțe lungi devin tot mai comune, iar timpul petrecut în aer crește. În timp ce scaunele avioanelor și spațiul dintre ele s-au redus treptat în ultimele decenii, rutele au devenit tot mai lungi.

Un exemplu este ruta directă Sydney-Londra operată de Qantas, planificată să ajungă la aproximativ 20 de ore de zbor, una dintre cele mai lungi experiențe de călătorie aeriană. În prezent, una dintre cele mai lungi rute comerciale este New York-Singapore operată de Singapore Airlines, cu peste 18 ore petrecute în aer.

Pentru organism, însă, problema nu este doar durata. Este combinația dintre statul nemișcat, aerul uscat din cabină și schimbările de presiune.

„În general, zborul este sigur pentru majoritatea oamenilor, iar problemele apar mai ales atunci când există anumite afecțiuni preexistente”, explică Michael J. Manyak, medic specializat în urologie și medicină de expediție, conform National Geographic.

Aerul din avion: de ce simți că ai gâtul, ochii și pielea uscate

Unul dintre primele efecte pe care mulți pasageri le observă după câteva ore de zbor este senzația de uscăciune.

O parte importantă din aerul din cabină provine din exteriorul avionului, la altitudini mari, unde umiditatea este foarte scăzută. Rezultatul? Mucoasele din nas, gură și ochi pierd mai ușor umezeala.

„Aerul uscat contribuie la lipsa lubrifierii în sistemele corpului”, explică Manyak.

Asta poate însemna:

• gât iritat;
• nas uscat;
• senzație de sete;
• ochi iritați;
• piele care se simte mai uscată.

Soluția simplă: hidratarea. Consumul regulat de apă înainte și în timpul zborului poate reduce disconfortul și ajută circulația.

Persoanele cu astm sau alte probleme respiratorii pot observa că aerul rece și uscat agravează simptomele, însă pentru majoritatea pasagerilor efectele sunt mai degrabă neplăcute decât periculoase.

Urechile „înfundate” și presiunea care se schimbă la decolare și aterizare

Când avionul urcă sau coboară, presiunea atmosferică se modifică rapid. Corpul încearcă să se adapteze, iar urechile și sinusurile sunt primele care reacționează.

Unele persoane simt:

• presiune în urechi;
• durere;
• senzația că urechea trebuie „desfundată”.

Laleh Gharahbaghian, medic și profesor clinic de medicină de urgență la Stanford University, spune că persoanele cu probleme sinusale mai severe pot resimți mai intens aceste schimbări.

Pentru cei cu răceală sau congestie nazală, hidratarea, tratamentele recomandate de medic și uneori decongestionantele înainte de zbor pot ajuta.

Nu avionul te îmbolnăvește neapărat. Unde se ascund germenii

Mulți pasageri spun că „răcesc după fiecare zbor”. Totuși, specialiștii atrag atenția că momentul cu cel mai mare risc de expunere poate fi chiar aeroportul.

Zonele aglomerate, cozile, spațiile de așteptare și contactul cu numeroși oameni pot favoriza transmiterea virusurilor.

În avion, aerul este filtrat cu sisteme moderne. Potrivit Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA), aerul din cabină este combinat între aer proaspăt adus din exterior și aer recirculat trecut prin filtre HEPA, iar aerul este schimbat frecvent.

Ore întregi pe scaun: de ce te doare spatele și gâtul

Corpul uman nu este construit pentru a sta nemișcat 10-18 ore.

După un zbor lung pot apărea:

• rigiditate musculară;
• dureri lombare;
• tensiune în zona gâtului;
• senzație de picioare grele.

Când stai mult într-o poziție fixă, mușchii sunt solicitați continuu, iar circulația încetinește.

Kevin Lees, director de operațiuni de chiropractică la The Joint Chiropractic, explică faptul că statul prelungit pe scaun poate pune presiune pe discurile intervertebrale, mai ales în zona lombară.

Ridicarea periodică, mersul pe culoar când este sigur și chiar simple exerciții pe scaun, precum ridicarea pe vârfuri pot ajuta.

Zborul lung poate afecta și digestia

Un alt efect mai puțin discutat este încetinirea digestiei.

Lipsa mișcării reduce stimularea naturală a intestinelor, iar alimentele se pot deplasa mai lent prin tractul digestiv.

Pot apărea:

• balonare;
• senzație de greutate;
• constipație;
• reflux gastric.

Postura aplecată pe scaun poate favoriza refluxul, iar turbulențele pot provoca greață sau rău de mișcare.

Partea bună: pentru majoritatea oamenilor, răul de mișcare dispare rapid după stabilizarea avionului.

Respirația devine mai superficială când stai ore întregi aplecat

Poziția corpului contează mai mult decât pare.

Când stăm mult timp aplecați, mișcarea coastelor poate fi limitată, ceea ce poate duce la o respirație mai superficială.

Pot apărea:

• oboseală;
• amețeală;
• senzație de „ceață mentală”.

Schimbarea poziției și mișcarea periodică ajută corpul să funcționeze mai eficient.

Cel mai serios risc: cheagurile de sânge formate în picioare

Cea mai importantă problemă asociată zborurilor foarte lungi este tromboza venoasă profundă (TVP).

Aceasta apare când se formează un cheag de sânge într-o venă profundă, cel mai adesea la nivelul picioarelor. Pericolul apare dacă acel cheag ajunge la plămâni, provocând embolie pulmonară, o situație care poate pune viața în pericol.

Semnele posibile ale TVP includ:

• umflarea unui picior;
• durere sau sensibilitate;
• senzație de pulsare;
• modificarea aspectului pielii.

Riscul este mai mare la persoanele cu:

• antecedente familiale de cheaguri;
• sarcină sau perioadă recentă după naștere;
• cancer sau tratamente oncologice;
• utilizarea unor contraceptive;
• anumite boli cardiovasculare.

Pentru reducerea riscului, medicii recomandă:

• ridicarea de pe scaun la intervale regulate;
• mișcări ale picioarelor chiar și din poziție șezând;
• hidratare;
• ciorapi de compresie pentru persoanele cu risc crescut.

Cel mai simplu truc pentru un zbor mai ușor: mișcarea

Deși un zbor lung pare o provocare pentru organism, majoritatea oamenilor îl tolerează fără probleme.

Experții spun că principalul factor care produce disconfort este lipsa mișcării.

Câteva minute de mers, întinderi simple și o hidratare corectă pot face diferența între o călătorie care te epuizează și una după care ajungi la destinație cu mult mai puține neplăceri.