De ce mă doare capul în fiecare dimineață?

Te trezeşti cu durere de cap, aproape în fiecare zi? Este o stare care poate deveni frustrantă şi obositoare. Există numeroase cauze pentru acest simptom, unele benigne, altele mai serioase, dar în majoritatea cazurilor modificările de stil de viaţă sau investigaţii simple pot aduce claritate sau ameliorare.

Mai jos am pregătit o listă cât mai simplă, dar bazată pe studii, a celor mai frecvente motive pentru durerea de cap de dimineaţă și ce ar trebui să faci.

1. Probleme de somn şi tulburări respiratorii nocturne

Una dintre cele mai importante categorii de cauze este legată de somn, nu doar durata, ci şi calitatea lui. De exemplu, în populaţia generală, aproximativ 1 din 13 persoane relatează frecvent dureri de cap de dimineaţă, potrivit PubMed.

Apnee de somn şi sforăit puternic

Una dintre cauze bine documentate este Sindrome de apnee în somn obstructivă (SAOS): când respiraţia se opreşte intermitent în somn, se produce hipoxie, crește dioxidul de carbon şi se dereglează somnul profund. În mai multe studii, pacienţii cu SAOS au raportat dureri de cap la trezire în proporţie semnificativă. 

De exemplu, studiul respectiv arată că severitatea SAOS se corelează cu frecvenţa şi intensitatea durerilor de dimineaţă.

Insomnie, treziri frecvente şi somn de slabă calitate

Nu doar blocajul respirator poate genera dureri, ci şi somnul întrerupt sau insuficient contează. Tulburările de somn, inclusiv insomnia, au o asociere puternică cu durerile de cap matinale. 

Ce poţi face?

• Monitorizează dacă sforăi pronunţat, dacă te trezeşti sufocat/întrerupt sau dacă eşti foarte somnolent pe parcursul zilei. Acestea pot indica SAOS
• Asigură-te că dormi un număr constant de ore (ideal 7 - 9 ore pentru majoritatea adulţilor) şi respectă un orar regulat
• Evită consumul de alcool sau de sedative aproape de oră de culcare, deoarece pot agrava sforăitul şi apneea
• Dacă suspectezi apnee (ex: sforăit intens, pauze respiratorii, somnolenţă diurnă), adresează-te medicului pentru potenţială evaluare cu polisomnografie.

2. Dezechilibru al ritmului biologic (circadian) şi dureri tipice de dimineaţă

Un alt mecanism de luat în calcul este legat de ceasul biologic, modul cum corpul nostru reglează cu precizie ciclurile zi/noapte. Studiile arată că anumite tipuri de cefalee apar mai frecvent dimineaţa, fie din cauza perturbării ritmului circadian, fie din cauza somnului de calitate slabă.

De exemplu, în cazul Migrena, o revizie sistematică a evidenţiat faptul că majoritatea studiilor găsesc că atacurile apar în intervalul 6:00 - 12:00.

Ce implică asta pentru tine?

Dacă durerile apar în mod repetat în prima parte a zilei, poate fi vorba de o componentă biologică legată de somn sau de ritm.

Schimbările de program (ex: treziri târzii în weekend) sau lumina ambientală excesivă/oră nefirească de culcare pot deregla ritmul şi pot induce durere de cap.

Încercă să mergi la culcare şi să te trezeşti la aceeaşi oră în fiecare zi, expune-te la lumină naturală dimineaţa, evită ecranele cu luminozitate mare cu 1 - 2 ore înainte de somn.

3. Bruxism (scrâşnitul sau strângerea dinţilor) şi postura în somn

Un alt motiv frecvent, adesea neglijat, este legat de tensionarea muşchilor maxilarului, gâtului sau umerilor în timpul somnului, fie din cauza bruxismului, fie din cauza unei poziţii neergonomice de dormit, potrivit Medical News Today.

Mușchii contractați pot transmite durere prin structuri din jurul capului, iar dacă acest lucru se petrece pe parcursul nopţii, durerea se poate simţi la trezire.

Ce poţi face?

• Observă dacă îţi "strângi" dinţii în somn sau ai dureri ale maxilarului dimineaţa.
• Discută cu medicul dentist despre o gutieră de protecţie nocturnă dacă bruxismul este suspectat.
• Asigură-te că perna şi salteaua susţin postura corectă a gâtului; evită poziţii care îşi solicită excesiv muşchii cervicali.

4. Factori de stil de viaţă: hidratare, alcool, medicamente, alimentaţie

Hidratarea şi aportul alimentar

Dacă ai mâncat puţin sau ai consumat puţină apă înainte de somn, este posibil să te trezeşti cu durere de cap din cauza deshidratării sau a scăderii glicemiei, potrivit Medical News Today.

Alcoolul şi substanţele

Consumul de alcool seara poate agrava durerea de cap dimineaţa — prin deshidratare, perturbarea somnului, sforăit crescut. De asemenea, dacă iei regulat medicamente pentru durere (sau le foloseşti excesiv), s-ar putea instala un tip de „cefalee de supradoză” sau de rebound. 

Ce poţi face?

• Bea un pahar cu apă înainte de somn şi asigură-te că nu dormi în stare de sete sau foame
• Limitează consumul de alcool (şi în special înainte de somn)
• Revizuieşte-ţi medicamentele. Dacă iei des analgezice, discută cu medicul pentru riscul de cefalee de supradoză.

5. Cauze mai rare, dar ce merită verificate

Deşi majoritatea durerilor de cap de dimineaţă sunt legate de factorii de mai sus, există şi situaţii în care trebuie să fii atent/ă:

• Creşterea tensiunii arteriale semnificativă în somn sau la trezire

Presiune intracraniană crescută sau scăzută (ex: cefalee matinală asociată cu presiune intracraniană modificată a fost raportată). 

• Tumori cerebrale, hemoragii, tromboze cerebrale (rare, dar trebuie luate în calcul dacă apar alte semne: greaţă, vărsături, tulburări de vedere, somnolenţă extremă)

Când e urgent să mergi la medic?

• Dureri de cap care apar brusc, foarte intense, altădată neavute
• Dureri de cap asociate cu febră, gât rigid, confuzie, convulsii
• Dureri care te trezesc din somn şi cresc în intensitate
• Alte semne neurologice

Ce să faci concret în următoarele zile

• Ține un jurnal de dureri de cap: când apar, cât durează, ce ai băut/mâncat înainte de somn, postura de somn, cât ai dormit, dacă ai sforăit etc
• Îmbunătăţeşte igiena somnului: culcare-trezire fixă, dormitor întunecat/rece/liniştit, evită ecranele cu 1 - 2 ore înainte de somn
• Verifică factori simpli: consum de apă/alcool, poziţie de dormit, sforăit, tensiune maxilară/gât/umeri
• Dacă suspectezi SAOS (sforăit intens + somnolenţă diurnă + treziri cu senzaţie de sufocare) mergi la medic pentru evaluare
• Dacă după 4 - 6 săptămâni de măsuri și schimbări în stilul de viață nu vezi vreo ameliorare ori apar semne de alertă, solicită consult neurologic sau pneumologic.