Aspirina, nocivă pentru pacienții cu afecțiuni cardiace. Crește riscul de sângerări

Aspirina, un medicament comun cunoscut pentru reducerea durerii și a inflamației, a fost subiectul unui studiu recent care aruncă o lumină nouă asupra utilizării sale în îngrijirea cardiacă.

De-a lungul decadelor, aspirina a fost prescrisă pentru prevenirea cheagurilor de sânge și a evenimentelor cardiovasculare. Cu toate acestea, cercetarea recentă sugerează că eficacitatea și siguranța aspirinei ar putea varia în funcție de factorii individuali ai pacienților.

Această schimbare de paradigmă subliniază necesitatea de a personaliza tratamentul pentru fiecare pacient și de a evalua mai profund beneficiile și riscurile asociate cu utilizarea aspirinei în contextul îngrijirii cardiace.

Aspirina, terapia pentru prevenirea cheagurilor de sânge

Până acum, terapia cu aspirină pe termen lung a fost standardul pentru prevenirea cheagurilor de sânge și a evenimentelor cardiovasculare la pacienții cu stenturi.

Cu toate acestea, cercetarea recentă sugerează că această practică ar putea să nu fie eficientă și ar putea crește riscul de sângerări. Astfel, se conturează o schimbare de paradigmă în îngrijirea cardiacă, subliniind necesitatea de a lua în considerare caracteristicile individuale ale pacienților în luarea deciziilor de tratament.

Cu toate acestea, mai sunt multe întrebări nerezolvate, în special cu privire la utilizarea aspirinei pentru prevenirea primară. Acest studiu pune în evidență importanța unei abordări personalizate și subliniază necesitatea unor cercetări ulterioare pentru a clarifica utilizarea aspirinei în îngrijirea cardiacă.

Într-un studiu recent publicat în jurnalul științific ”Circulation”, o credință de lungă durată cu privire la terapia cu aspirină pentru pacienții cu afecțiuni cardiace a fost contestată. Studiul, care a examinat peste 7.500 de pacienți cu sindrom coronarian acut - un termen care cuprinde diverse afecțiuni cardiace, inclusiv atacuri de cord cauzate de o scădere bruscă a fluxului de sânge către inimă - sugerează că tratamentele prelungite cu aspirină nu pot fi necesare pentru unii pacienți cu risc crescut de boli cardiovasculare care au stenturi, potrivit BNN.

Vezi și: Cum este afectat auzul din cauza concertelor. Codruț Sarafoleanu: Nu mai auzi. Țiuie urechea. Am pățit-o. M-am dus la spital

Aspirina, standardul actual pentru pacienții cu stenturi

Ghidurile actuale recomandă în mod obișnuit terapia cu aspirină pe termen lung pentru pacienții cu stenturi. Raționamentul pentru această abordare de tratament este de a preveni formarea cheagurilor de sânge și de a reduce riscul evenimentelor cardiovasculare viitoare.

Acest standard de îngrijire se bazează pe o credință larg răspândită în eficacitatea terapiei cu aspirină pe termen lung, confirmată de numeroase studii desfășurate de-a lungul anilor.

Aspirina, schimbare de perspectivă

Cu toate acestea, studiul prezintă o perspectivă contrastantă. Acesta susține că practica frecvent recomandată a tratamentului prelungit cu aspirină ar putea fi ineficientă și chiar dăunătoare pentru unii pacienți cu risc crescut de boli cardiovasculare care au stenturi.

De fapt, studiul sugerează că terapia cu aspirină ar putea crește riscul complicațiilor sângerării în această populație, punând astfel la îndoială paradigmă actuală.

Acest studiu ridică întrebări cu privire la riscurile și beneficiile potențiale ale terapiei cu aspirină pentru diferite populații de pacienți și subliniază necesitatea abordărilor de tratament personalizate.

Decizia de a prescrie terapia cu aspirină pe termen lung, sugerează studiul, ar trebui să se bazeze pe caracteristicile individuale ale pacientului, cum ar fi riscul de sângerare și evenimentele cardiovasculare.

Vezi și: Ce se întâmplă când porți căști. Codruț Sarafoleanu: Purtăm căștile ca să ne defectăm auzul. Ajungem la protezare auditivă

Prevenția primară, deficitară

Studiul nu a abordat utilizarea aspirinei în scopul prevenirii primare - adică utilizarea aspirinei la persoanele care nu au avut încă un eveniment cardiovascular. Ghidurile actuale recomandă terapia cu aspirină în scopul prevenirii primare în anumite cazuri de risc crescut, cum ar fi cei cu diabet sau un risc crescut de boli cardiovasculare. Omiterea acestui aspect în studiu lasă loc pentru cercetări ulterioare.

Aceste constatări subliniază necesitatea de a reevalua beneficiile și riscurile terapiei cu aspirină pentru prevenirea primară, și este nevoie de cercetări viitoare pentru a oferi mai multă claritate asupra acestei probleme.

Concluziile studiului au deschis o nouă discuție în comunitatea medicală cu privire la necesitatea abordărilor de tratament personalizate pentru pacienții cu afecțiuni cardiace și contestă standardul actual cu privire la terapia cu aspirină pe termen lung pentru pacienții cu stenturi.

Acesta subliniază importanța luării în considerare a caracteristicilor individuale ale pacientului atunci când se iau decizii de tratament și evidențiază necesitatea de aprofundare a cercetărilor în acest domeniu.