Trigliceridele mari cresc riscul cardiovascular. Ce valori sunt normale, de ce cresc și ce poți face pentru a le reduce.
Trigliceridele sunt un tip de grăsime din sânge și reprezintă cea mai frecventă formă de grăsime din organism. Corpul le folosește ca sursă de energie, însă atunci când primește mai multe calorii decât are nevoie, surplusul se transformă în trigliceride și se depozitează în celulele adipoase.
Un nivel prea mare al trigliceridelor nu este doar o problemă de laborator. Valorile crescute se asociază cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, infarct și accident vascular cerebral.
Potrivit Mayo Clinic, trigliceridele fac parte din profilul lipidic, alături de colesterolul HDL, colesterolul LDL și colesterolul total.
După masă, organismul transformă caloriile de care nu are nevoie imediat în trigliceride. Acestea ajung în celulele de grăsime și rămân acolo până când organismul are nevoie de energie.
Problema apare atunci când nivelul trigliceridelor rămâne crescut în mod constant.
Trigliceridele se măsoară printr-o analiză de sânge inclusă în profilul lipidic. În anumite situații, medicul poate recomanda recoltarea după o perioadă de post alimentar.
Pentru adulți, valorile sunt interpretate astfel:
O valoare izolată nu oferă întotdeauna imaginea completă asupra riscului cardiovascular. Medicul interpretează trigliceridele împreună cu celelalte valori din profilul lipidic și cu starea generală de sănătate.
Una dintre cele mai frecvente cauze este aportul prea mare de calorii. Atunci când organismul primește constant mai multă energie decât consumă, surplusul poate ajunge sub forma trigliceridelor.
Alimentația are, de asemenea, un rol important. Dulciurile, zahărul, cerealele rafinate și alte surse de carbohidrați simpli pot favoriza creșterea trigliceridelor. Un aport ridicat de grăsimi saturate poate contribui, la rândul său, la un profil lipidic nefavorabil.
Trigliceridele mari pot apărea și în cazul diabetului de tip 2 insuficient controlat. Afecțiunile tiroidei și ale rinichilor pot avea, de asemenea, legătură cu această problemă.
Există și persoane cu predispoziție genetică pentru hipertrigliceridemie.
Nivelul trigliceridelor poate fi influențat și de anumite medicamente. Printre acestea se numără unele beta-blocante, contraceptive orale, terapii hormonale, corticosteroizi și diuretice.
Asta nu înseamnă că tratamentul trebuie întrerupt. Dacă analizele arată trigliceride crescute, medicul poate verifica și tratamentele pe care le urmează pacientul.
În multe cazuri, schimbările de stil de viață reprezintă primul pas.
Dulciurile, băuturile îndulcite, produsele din făină albă și alte surse de carbohidrați rafinați pot favoriza creșterea trigliceridelor.
Reducerea acestor alimente poate avea un efect important asupra profilului lipidic, mai ales atunci când există și exces ponderal sau rezistență la insulină.
În locul alimentelor bogate în grăsimi saturate, pot fi preferate surse de grăsimi nesaturate, precum uleiul de măsline și alte uleiuri vegetale.
Peștele gras, precum somonul, sardinele și macroul, furnizează acizi grași omega-3 și poate face parte dintr-o alimentație favorabilă sănătății cardiovasculare.
Alcoolul poate crește trigliceridele, iar efectul poate fi mai important la persoanele care au deja valori ridicate.
Dacă trigliceridele sunt foarte mari, medicul poate recomanda evitarea completă a alcoolului.
Activitatea fizică ajută la controlul greutății și poate îmbunătăți profilul lipidic.
Pentru adulți, recomandarea generală a American Heart Association este de cel puțin 150 de minute de activitate aerobică de intensitate moderată pe săptămână.
Chiar și o scădere modestă în greutate poate ajuta la reducerea trigliceridelor atunci când există exces ponderal.
Nu este nevoie de o schimbare spectaculoasă peste noapte. Alimentația, mișcarea și reducerea treptată a greutății pot avea efecte importante asupra metabolismului.
Uneori, schimbările alimentare și activitatea fizică nu sunt suficiente. În funcție de nivelul trigliceridelor și de riscul cardiovascular al persoanei, medicul poate recomanda tratament medicamentos.
Statinele sunt folosite în principal pentru reducerea colesterolului LDL, dar pot avea și un efect asupra trigliceridelor.
Dozele terapeutice de acizi grași omega-3 pot reduce trigliceridele. Suplimentele disponibile fără rețetă nu sunt însă echivalente cu produsele prescrise pentru hipertrigliceridemie.
Fibrații pot reduce nivelul trigliceridelor și sunt utilizați în anumite situații, în special atunci când valorile sunt foarte mari.
Fibrații sunt o clasă de medicamente folosite în principal pentru scăderea trigliceridelor din sânge. Acționează la nivelul ficatului și al metabolismului grăsimilor, prin activarea unui receptor numit PPAR-alfa, ceea ce favorizează eliminarea trigliceridelor din sânge și poate crește ușor colesterolul HDL.
Niacina poate reduce trigliceridele și LDL și poate crește HDL. Totuși, poate avea efecte adverse și interacțiuni medicamentoase, motiv pentru care nu este recomandată administrarea ei fără sfatul medicului.
O valoare de 500 mg/dL sau mai mare intră în categoria trigliceridelor foarte crescute. La asemenea niveluri, problema nu mai ține doar de riscul cardiovascular pe termen lung. Valorile foarte mari pot crește și riscul de pancreatită.
De aceea, un rezultat important modificat la analize merită discutat cu medicul, mai ales dacă există diabet, obezitate, hipertensiune arterială sau alte probleme metabolice.
Trigliceridele nu sunt "rele" în sine. Organismul are nevoie de ele pentru energie. Problema apare atunci când nivelul lor din sânge rămâne prea mare.
Alimentația, consumul de alcool, greutatea corporală, activitatea fizică, diabetul, anumite boli și unele medicamente pot influența valorile. În multe situații, reducerea zahărului și a carbohidraților rafinați, mișcarea regulată, controlul greutății și alegerea unor surse mai bune de grăsimi pot ajuta.
Dacă trigliceridele sunt foarte crescute, însă, schimbările de stil de viață pot să nu fie suficiente. Evaluarea medicală este importantă pentru identificarea cauzei și stabilirea tratamentului potrivit.