Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) prezintă un bilanț care indică o gestionare mult mai riguroasă a banilor asiguraților față de perioadele anterioare. Datele oficiale arată că, în ciuda unei presiuni financiare fără precedent, instituția a reușit să își optimizeze structura internă și să reducă semnificativ costurile de funcționare.
Performanța actuală a sistemului public de asigurări de sănătate se bazează pe o serie de decizii radicale de eficientizare luate în ultimii doi ani. În temeiul Legii 296/2023, CNAS a trecut printr-un proces amplu de restructurare care a vizat atât aparatul central, cât și casele județene.
"Numai în ultimii doi ani, în baza Legii 296/2023, CNAS și-a redus funcțiile de conducere de la 12% la 8%, a comasat 73 structuri de la nivelul CNAS și CAS și a diminuat personalul, generând economii anuale de peste 66,6 milioane lei.
Cu aproape 28% mai puțini angajați față de anul 2008, sistemul administrează în prezent un volum de servicii medicale de peste 11 ori mai mare și are o expunere financiară de peste opt ori mai ridicată.
În același timp, cheltuielile de administrare reprezintă doar 0,84% din buget, iar cele de personal doar 0,59%, mult sub pragul maxim legal de 3%.
Cu alte cuvinte: CNAS este un exemplu că eficiența administrativă stă în decizii corecte, luate din timp, aplicate unitar și cu impact pe termen lung.
Avem acum costuri minime de funcționare raportate la volumul fondurilor gestionate", arată conf. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, pe pagina sa de Facebook.
Deși cifrele indică succesul măsurilor de austeritate, conducerea instituției avertizează că sistemul a ajuns la un punct critic. Orice reducere suplimentară de personal nu ar mai aduce beneficii reale, ci ar vulnerabiliza controlul fondurilor.
Conf. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, subliniază importanța echilibrului între economie și siguranță.
"Performanța unei instituții publice se măsoară cu cifrele în față, iar indicatorii CNAS arată că sistemul public de asigurări sociale de sănătate e mai bine administrat decât în anii precedenți și gestionează mai chibzuit banii asiguraților. (...)
În această situație, orice reducere suplimentară de personal ar putea genera economii marginale, însă ar expune sistemul unor riscuri majore. O eroare necontrolată sau o fraudă de doar 1% din bugetul FNUASS ar însemna o pierdere de aproximativ 160 milioane euro anual, de peste zece ori mai mult decât economiile estimate", mai explică conf. dr. Horațiu Moldovan.
Conducerea instituției își asumă rolul de garant al stabilității financiare, într-un context în care așteptările asiguraților sunt tot mai mari.
"Ca președinte CNAS, știu care sunt așteptările asiguraților, iar obiectivul meu și al colegilor este ca, prin măsurile de eficientizare pe care le punem în aplicare, să consolidăm rezultatele de până acum. CNAS apără stabilitatea financiară a sistemului de sănătate și accesul pacienților la servicii medicale. Cu toată responsabilitatea", declară conf. dr. Horațiu Moldovan.