OMS declară urgență internațională din cauza unui focar de Ebola în RD Congo și Uganda

OMS a declarat urgență internațională din cauza unui focar de Ebola în RD Congo și Uganda, provocat de tulpina rară Bundibugyo.

OMS declară urgență sanitară globală din cauza unui focar de Ebola în RD Congo și Uganda

Organizația Mondială a Sănătății a declarat, duminică, focarul de Ebola din Republica Democrată Congo și Uganda drept „urgență de sănătate publică de interes internațional”, după apariția a sute de cazuri suspecte și a zeci de decese. Focarul este provocat de virusul Bundibugyo, o tulpină rară a bolii Ebola, pentru care nu există în prezent vaccinuri sau tratamente aprobate specific.

Decizia OMS nu înseamnă că epidemia a fost încadrată drept pandemie. Organizația a precizat că evenimentul nu îndeplinește criteriile pentru o urgență pandemică, dar prezintă un risc major de extindere internațională, mai ales pentru statele vecine Republicii Democrate Congo.

Câte cazuri și decese au fost raportate

Potrivit OMS, până la 16 mai 2026, în provincia Ituri din Republica Democrată Congo au fost raportate opt cazuri confirmate în laborator, 246 de cazuri suspecte și 80 de decese suspecte. Cazurile sunt concentrate în cel puțin trei zone sanitare: Bunia, Rwampara și Mongbwalu.

Situația s-a complicat după ce Uganda a raportat două cazuri confirmate în Kampala, inclusiv un deces. Cele două cazuri au fost depistate în 15 și 16 mai, la persoane care călătoriseră din Republica Democrată Congo. În aceeași zi, un alt caz confirmat a fost raportat în Kinshasa, capitala RD Congo, la o persoană revenită din Ituri.

OMS avertizează că dimensiunea reală a focarului ar putea fi mai mare decât cea detectată oficial. Organizația invocă rata ridicată de pozitivare a primelor probe, creșterea numărului de cazuri suspecte, existența unor clustere de decese în comunitate și incertitudinile privind legăturile epidemiologice dintre cazuri.

De ce este acest focar considerat „extraordinar”

Focarul este considerat de OMS un eveniment extraordinar din mai multe motive. În primul rând, răspândirea internațională a fost deja documentată, prin cazurile confirmate în Uganda. În al doilea rând, au fost raportate suspiciuni de transmitere în unități medicale, inclusiv decese în rândul unor lucrători medicali din zona afectată.

Un alt element grav este tulpina implicată. Spre deosebire de Ebola-Zaire, pentru care există vaccinuri și terapii aprobate, virusul Bundibugyo nu are în prezent vaccinuri sau tratamente specifice aprobate. Reuters notează că acest lucru complică puternic răspunsul sanitar, deoarece autoritățile trebuie să se bazeze în principal pe depistare rapidă, izolare, monitorizarea contacților, îngrijire suportivă și controlul infecțiilor.

OMS a subliniat că zonele afectate se confruntă cu factori care pot favoriza transmiterea: insecuritate, criză umanitară, mobilitate ridicată a populației, activități miniere, puncte de trecere informală a frontierei și rețele numeroase de unități medicale informale.

Ce recomandă OMS

OMS cere Republicii Democrate Congo și Ugandei să activeze mecanismele naționale de urgență și să creeze centre operaționale pentru coordonarea răspunsului. Măsurile recomandate includ supraveghere extinsă, identificarea și monitorizarea contacților, testare de laborator, izolarea cazurilor confirmate, controlul infecțiilor în spitale și comunicare susținută cu populația.

Organizația recomandă ca persoanele confirmate sau suspecte să nu călătorească internațional, cu excepția evacuărilor medicale. De asemenea, contacții trebuie monitorizați zilnic, iar călătoriile lor trebuie restricționate până la 21 de zile după expunere.

În același timp, OMS nu recomandă închiderea frontierelor și nici restricții generale de călătorie sau comerț. Argumentul este că astfel de măsuri pot împinge circulația oamenilor și a mărfurilor spre rute informale, mai greu de monitorizat, ceea ce ar putea crește riscul de răspândire necontrolată.

RD Congo, la al 17-lea focar de Ebola

Republica Democrată Congo se confruntă cu al 17-lea focar de Ebola de la identificarea virusului, în 1976, la Yambuku, în provincia Equateur. Ultimul focar din țară s-a încheiat în decembrie 2025, potrivit biroului regional OMS pentru Africa.

Autoritățile congoleze au experiență în gestionarea unor astfel de crize, dar contextul din estul țării este dificil. Ituri este o regiune afectată de violențe, deplasări de populație și presiune puternică asupra serviciilor medicale. OMS a anunțat că trimite cinci tone de materiale la Bunia, inclusiv echipamente pentru prevenirea și controlul infecțiilor, materiale de transport pentru probe de laborator, corturi și alte resurse pentru lucrătorii sanitari din prima linie.

Cum se transmite boala Ebola

Boala Ebola este o infecție severă, adesea fatală. Se transmite prin contact direct cu sângele, secrețiile, organele sau alte fluide corporale ale persoanelor infectate, dar și prin contact cu suprafețe și materiale contaminate. Potrivit OMS, depistarea rapidă, îngrijirea suportivă și măsurile rapide de sănătate publică pot îmbunătăți supraviețuirea și sunt esențiale pentru oprirea transmiterii.

Simptomele pot include febră, dureri musculare, vărsături, diaree și, în forme grave, sângerări. În focarele de Ebola, riscul cel mai mare apare în comunitățile unde bolnavii ajung târziu la tratament, în unitățile medicale fără protecție adecvată și în timpul ritualurilor funerare care presupun contact direct cu trupul persoanelor decedate.

Declararea urgenței internaționale permite OMS să mobilizeze mai rapid resurse, să coordoneze răspunsul cu statele afectate și să avertizeze țările vecine să își consolideze supravegherea. Miza imediată este limitarea focarului înainte ca acesta să se extindă în alte zone urbane sau peste mai multe frontiere.