Îți termini antrenamentul și vezi că ai ars sute de calorii. Dar cât de aproape este această cifră de realitate? Unele dintre cele mai populare ceasuri inteligente pot supraestima semnificativ consumul de energie în timpul exercițiilor.
Ceasurile inteligente nu măsoară direct caloriile arse, ci le estimează folosind algoritmi și date precum ritmul cardiac, mișcarea, greutatea și alți parametri.
Într-un test cu 58 de adulți, erorile estimărilor s-au situat, în general, în jurul valorii de 15%-25%, iar unele dispozitive au avut rezultate și mai slabe.
Apple Watch Series 8 a fost cel mai precis dintre modelele testate, în timp ce Garmin Forerunner 955 și Samsung Galaxy Watch 5 au avut tendința de a supraestima cel mai mult caloriile consumate.
Cercetătorii recomandă ca numărul de calorii afișat de ceas să fie privit ca o estimare orientativă, nu ca o măsurătoare exactă.
Ceasurile inteligente au devenit pentru mulți dintre noi un fel de antrenor personal purtat la încheietură. Numără pașii, urmăresc pulsul, înregistrează durata antrenamentului și ne anunță cu vibrații și animații atunci când ne atingem obiectivele zilnice.
Dar există o cifră pe care ar fi bine să o privim cu mai multă rezervă: numărul de calorii arse.
Un studiu realizat de cercetători de la Florida International University (FIU) și publicat în PLOS One arată că unele dintre cele mai populare ceasuri de fitness pot supraestima consumul de energie în timpul exercițiilor fizice.
Problema nu este doar că există o mică diferență între estimarea ceasului și consumul real. În anumite situații, diferența poate deveni suficient de mare încât să influențeze modul în care o persoană își calculează aportul alimentar și activitatea fizică.
„Nu poți considera cifra privind caloriile arse pe care ți-o oferă ca fiind una precisă, pentru că nu este”, a explicat Jason Kostrna, autorul principal al studiului și profesor asociat de kinesiologie și știința exercițiului fizic la FIU.
Potrivit cercetătorului, o asemenea eroare se poate acumula în timp și poate face ca o persoană să creadă că se află într-un deficit caloric, când în realitate diferența dintre energia consumată și cea ingerată este mult mai mică sau chiar se află în sens opus.
Pentru a verifica cât de bine funcționează aceste estimări, cercetătorii au recrutat 58 de adulți.
Participanții au pedalat pe o bicicletă orizontală într-un antrenament controlat, care alterna între perioade de intensitate moderată și perioade de intensitate viguroasă.
În același timp, aceștia au purtat patru modele populare de ceasuri inteligente:
Apple Watch Series 8;
Fitbit Sense 2;
Samsung Galaxy Watch 5;
Garmin Forerunner 955.
Rezultatele afișate de ceasuri au fost comparate cu măsurătorile realizate cu COSMED K5, un analizor metabolic folosit ca echipament de referință în laboratoarele clinice pentru evaluarea consumului de energie.
Cu alte cuvinte, cercetătorii nu au comparat pur și simplu patru ceasuri între ele. Au verificat estimările lor în raport cu o metodă de laborator considerată mult mai precisă.
Diferențele au fost importante.
Erorile tipice s-au situat aproximativ între 15% și 25%, însă pentru dispozitivele cu cele mai slabe performanțe, diferențele medii au fost considerabil mai mari.
Apple Watch Series 8 s-a dovedit cel mai precis dintre dispozitivele analizate. În schimb, Garmin Forerunner 955 și Samsung Galaxy Watch 5 au avut cele mai mari tendințe de supraestimare a consumului caloric.
Situația Fitbit Sense 2 a fost însă mai complicată.
În timpul experimentului, ceasul a furnizat uneori valori extrem de mici și greu de considerat plauzibile. Într-un caz, dispozitivul a indicat doar o calorie pentru o sesiune întreagă de antrenament. În alte situații, nu a generat deloc o estimare.
Din cauza numărului mare de măsurători considerate problematice, cercetătorii au exclus o parte semnificativă dintre datele Fitbit din analiza finală. Prin urmare, studiul nu a permis formularea unei concluzii solide privind acuratețea acestui model.
Una dintre cele mai interesante observații ale cercetării a fost legătura dintre procentul de grăsime corporală și amploarea erorii.
Pe măsură ce procentul de grăsime corporală al unei persoane creștea, cercetătorii au observat că și eroarea estimării tindea să fie mai mare.
De ce se întâmplă acest lucru? Cercetătorii nu au încă un răspuns definitiv.
Jason Kostrna consideră însă că algoritmii folosiți de ceasuri pentru calcularea consumului energetic ar putea avea un rol important.
Ceasul nu „vede” direct câte calorii ai consumat. El colectează anumite date și le introduce în modele matematice care încearcă să estimeze consumul de energie.
Dacă algoritmii au fost dezvoltați și validați pe seturi de date care nu reprezintă suficient de bine diversitatea corpurilor umane, performanța lor poate varia între persoane.
„Când companiile dezvoltă acești algoritmi, nu știm de unde provin datele de testare”, a spus Kostrna, sugerând că accesul la seturi de date mai diverse ar putea contribui la îmbunătățirea produselor.
La prima vedere, o diferență de câteva procente poate să nu pară dramatică.
Problema apare atunci când cifrele ceasului sunt folosite pentru a lua decizii alimentare.
De exemplu, o persoană care vede că a consumat foarte multă energie la sală poate considera că își permite să mănânce mai mult pentru a „recupera” caloriile. Dacă ceasul a supraestimat însă consumul, deficitul caloric presupus poate fi mai mic decât crede persoana respectivă.
Eroarea se poate acumula de la o zi la alta.
Tocmai de aceea, cercetătorii atrag atenția că estimările privind caloriile arse nu ar trebui tratate ca un bilanț energetic exact.
Rezultatele nu transformă ceasurile inteligente în dispozitive inutile.
Din contră, acestea pot fi foarte folositoare pentru urmărirea activității și pentru menținerea motivației.
Diferența este că trebuie să știm ce date sunt mai utile și care trebuie privite cu prudență.
Ritmul cardiac, durata exercițiului și timpul petrecut în diferite zone de frecvență cardiacă pot oferi informații utile pentru urmărirea progresului.
De exemplu, dacă observi în timp că poți menține aceeași activitate la o frecvență cardiacă mai mică sau că poți petrece mai mult timp într-o anumită zonă de efort, acestea pot fi indicii relevante despre evoluția condiției fizice.
În schimb, cifra „487 kcal” afișată după antrenament nu trebuie privită ca și cum ar fi fost măsurată direct în organism.
Echipa FIU nu se oprește aici.
Următoarea etapă a cercetării va analiza cât de bine estimează aceste dispozitive consumul energetic în timpul antrenamentelor tradiționale de forță.
Acolo, provocarea poate fi și mai mare pentru algoritmi.
Un antrenament de forță presupune adesea eforturi scurte și intense, pauze între seturi și mișcări care nu se potrivesc la fel de ușor cu modelele utilizate pentru estimarea consumului energetic în timpul activităților cardiovasculare continue.
Prin urmare, rămâne de văzut dacă diferențele observate la ciclism se vor regăsi și în cazul exercițiilor cu greutăți.
Concluzia cercetătorilor nu este să ignori complet datele smartwatch-ului, ci să le interpretezi mai atent.
Estimarea caloriilor poate fi tratată ca un reper aproximativ, iar cercetătorii recomandă chiar o abordare prudentă, prin rotunjirea în jos a valorii atunci când aceasta este folosită pentru a lua decizii.
În același timp, nu este recomandată compensarea presupuselor erori prin reducerea drastică a alimentației. Organismul are nevoie de energie atât pentru activitatea fizică, cât și pentru recuperare.
„Poate că sunt imperfecte, dar aceste dispozitive pot juca totuși un rol important”, a subliniat Kostrna.
Cel mai util poate fi să urmărești tendințele proprii în timp, nu să tratezi fiecare număr afișat pe ecran drept un adevăr absolut.
Un smartwatch poate fi un instrument excelent pentru motivație și monitorizare. Dar când vine vorba despre calorii, mesajul studiului este simplu: nu lăsa cifra de pe încheietură să-ți dicteze cât ai voie să mănânci.
Studiul „Body fat, skin tone, and the accuracy of smartwatches’ caloric expenditure estimates”, realizat de Jason Kostrna și colegii săi, a fost publicat în PLOS One în 2026. DOI: 10.1371/journal.pone.0353261.