Un asistent telefonic bazat pe inteligență artificială este testat în sistemul public de sănătate din Marea Britanie, unde ar putea deveni un sprijin pentru medicii care monitorizează pacienții cu boli cronice.
Dora Care este un asistent telefonic bazat pe inteligență artificială, testat în cadrul Serviciului Național de Sănătate (NHS) din Marea Britanie.
În prima etapă, tehnologia este folosită pentru monitorizarea pacienților cu osteoporoză, o boală care afectează aproximativ 3,5 milioane de persoane în Marea Britanie.
Cercetătorii încearcă să facă asistentul virtual să comunice natural și empatic, nu ca un robot care citește întrebări dintr-un scenariu.
Apelurile sunt suplimentare îngrijirii medicale obișnuite și nu înlocuiesc consultațiile sau activitatea medicilor.
Inteligența artificială începe să fie testată tot mai mult în activități care, până nu demult, păreau să necesite obligatoriu interacțiunea directă dintre oameni. Un astfel de exemplu vine din Marea Britanie, unde cercetătorii încearcă să afle dacă un asistent virtual poate contribui la monitorizarea pacienților cu boli cronice prin simple conversații telefonice.
Proiectul se numește Dora Care și presupune utilizarea inteligenței artificiale generative pentru a purta discuții telefonice naturale cu pacienții. Sistemul este conceput să efectueze apeluri în condiții de siguranță, să adreseze întrebări relevante și să obțină informații care le-ar putea fi utile medicilor în urmărirea evoluției bolii.
Prima afecțiune vizată este osteoporoza, o boală în care oasele își pierd din rezistență și devin mai fragile, crescând riscul de fracturi.
În Marea Britanie, aproximativ 3,5 milioane de persoane trăiesc cu această afecțiune, în special femei și persoane de peste 50 de ani.
În spatele proiectului se află și o problemă practică a sistemului medical britanic: lipsa personalului în serviciile care se ocupă de monitorizarea pacienților cu risc de fracturi.
Aceste servicii, cunoscute drept servicii de coordonare a fracturilor, au un rol important în urmărirea persoanelor cu osteoporoză. Totuși, în multe regiuni din Marea Britanie, deficitul de personal îngreunează efectuarea controalelor periodice.
Miza este importantă și din punct de vedere financiar. Tratamentul fracturilor costă NHS aproximativ 4,5 miliarde de lire sterline în fiecare an.
În acest context, cercetătorii de la Universitatea din York analizează dacă un asistent telefonic bazat pe inteligență artificială ar putea prelua o parte dintre activitățile de monitorizare de rutină, fără să compromită siguranța pacienților.
Ideea nu este ca medicii să fie înlocuiți de tehnologie, ci ca aceștia să primească sprijin în activitățile repetitive, astfel încât monitorizarea pacienților să poată fi realizată mai eficient.
Una dintre cele mai interesante provocări ale proiectului nu ține doar de capacitatea inteligenței artificiale de a pune întrebări și de a înregistra răspunsuri. Cercetătorii vor să afle dacă un sistem informatic poate comunica într-un mod care să îi facă pe pacienți să se simtă ascultați și înțeleși.
Dr. Kate Preston, de la Centrul pentru Asigurarea Autonomiei al Universității din York, a explicat că una dintre primele întrebări ale proiectului este dacă inteligența artificială poate manifesta empatie și poate avea efectul dorit asupra unei persoane care se simte vulnerabilă sau nu se simte bine.
„Una dintre primele provocări ale acestui proiect este: Poate tehnologia IA să fie empatică și să aibă efectul dorit asupra unui pacient care se simte, poate, vulnerabil sau rău?
Pe lângă această problemă, se pune și întrebarea: cum putem face ca tehnologia să fie suficient de sigură pentru a sprijini activitatea medicilor specializați, oferind informațiile adecvate care să permită luarea deciziilor medicale necesare pentru cea mai bună îngrijire posibilă a pacienților lor”, conform Medical Xpress.
Pentru a găsi un răspuns, echipa nu s-a limitat la dezvoltarea unui program capabil să poarte o conversație. Cercetătorii au încercat să înțeleagă mai întâi ce anume face ca un pacient să perceapă o discuție medicală drept empatică.
Pentru ca Dora Care să nu sune ca un robot care citește mecanic o listă de întrebări, experții au analizat felul în care medicii umani comunică atunci când discută cu pacienții.
Cercetarea a implicat și specialiști în lingvistică, care au studiat comportamentele prin care medicii transmit empatie în timpul consultațiilor.
Dr. Adam Brandt, conferențiar în lingvistică aplicată la Universitatea din Newcastle, a explicat că empatia nu se rezumă la alegerea unor cuvinte potrivite. Contează și tonul, modul de exprimare și momentul în care medicul intervine în conversație.
„Am pornit de la întrebarea: Cum ar putea un pacient să simtă că i se manifestă empatie? Pentru a răspunde la această întrebare, am explorat modul în care medicii experți manifestă empatie și am constatat că nu contează doar ce spun, ci și cum o spun, precum și momentul din conversația clinică în care fac acest lucru.
„Apoi am analizat cum ar putea fi integrate aceleași comportamente lingvistice în conversațiile lui Dora”.
Cu alte cuvinte, cercetătorii încearcă să reproducă nu doar limbajul folosit de un medic, ci și anumite elemente ale unei conversații în care pacientul simte că este ascultat. Este o diferență importantă, mai ales în cazul persoanelor care se confruntă cu boli cronice și care pot avea nevoie de monitorizare pe termen lung.
Dincolo de naturalețea conversațiilor, una dintre cele mai importante condiții pentru utilizarea tehnologiei în sistemul medical este siguranța.
Cercetătorii de la Centrul pentru Asigurarea Autonomiei al Universității din York lucrează la un cadru special prin care sistemul va fi monitorizat pe întreaga durată a studiului.
Profesorul Ibrahim Habli, director de cercetare la același centru, atrage atenția că introducerea inteligenței artificiale în sănătate trebuie susținută de dovezi solide și de garanții clare.
„Orice dezvoltare și implementare a IA în cadrul sistemului de sănătate trebuie să fie susținută de dovezi solide privind siguranța și de garanții în acest sens.
„Știm din alte proiecte din domeniul sănătății că siguranța și încrederea sunt esențiale pentru ca medicii să se simtă încrezători în implementarea acestei tehnologii și să înțeleagă clar modul în care aceasta îi poate ajuta în procesul de luare a deciziilor.
„Sistemele de IA care au fost testate și verificate și care îndeplinesc efectiv sarcinile care le-au fost atribuite pot fi totuși subutilizate dacă garanțiile de siguranță nu sunt clare pentru cei care le utilizează”.
Așadar, nu este suficient ca un asistent virtual să poată purta o conversație convingătoare. Informațiile obținute trebuie să fie corecte și utile, iar medicii trebuie să știe în ce măsură se pot baza pe ele.
Proiectul are o durată de doi ani și este condus de compania de tehnologie Ufonia, în parteneriat cu Universitatea din York și Universitatea din Newcastle.
Studiul a primit aprobarea medicală și etică, iar participarea pacienților este voluntară. Un aspect important este că apelurile realizate de Dora Care se adaugă îngrijirii obișnuite oferite prin NHS și nu înlocuiesc consultațiile sau monitorizarea realizată de personalul medical.
Dacă rezultatele vor fi favorabile, cercetătorii iau în calcul extinderea tehnologiei și către alte boli cronice.
Printre afecțiunile menționate se numără:
Diabetul - o boală care necesită monitorizare și urmărire medicală constantă.
Insuficiența cardiacă - o afecțiune în care monitorizarea evoluției pacientului este esențială.
Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) - o boală respiratorie cronică ce necesită îngrijire și supraveghere pe termen lung.
Dr. Aisling Higham, cercetătorul principal al proiectului din partea Ufonia, a subliniat importanța dezvoltării unor astfel de sisteme:
„Extindem limitele modului în care asistenții clinici autonomi bazati pe IA, empatic și siguri, pot fi folosiți pentru a sprijini pacienții și medicii”.
Deocamdată, Dora Care este o tehnologie aflată în testare, iar eficiența și siguranța sa trebuie evaluate în continuare. Proiectul ridică însă o întrebare importantă pentru viitorul medicinei: ar putea o conversație telefonică purtată de inteligența artificială să îi ajute pe medici să urmărească mai bine pacienții care au nevoie de îngrijire constantă, fără ca aceștia să piardă contactul uman de care au nevoie?