Un scaner PET/CT de ultimă generație poate produce imagini de calitate diagnostică în numai un minut, iar specialiștii le-au evaluat mai bine decât pe cele obținute cu un aparat convențional.
Un minut de scanare: imaginile obținute cu noul sistem au primit un scor mediu de 4,5 din 5 pentru calitatea diagnosticului.
Rezultate peste cele ale aparatelor convenționale: scanerul standard a obținut un scor mediu de 3,9 din 5 la aceeași categorie de evaluare.
Mai puțin timp petrecut la investigație: scanările rapide ar putea fi de ajutor pacienților care au dureri sau cărora le este greu să stea nemișcați.
Sunt necesare studii suplimentare: cercetătorii trebuie să confirme dacă investigațiile foarte scurte pot identifica inclusiv leziunile mici sau greu de observat.
O investigație imagistică folosită frecvent în oncologie ar putea deveni mult mai rapidă. Un scaner PET/CT de ultimă generație, conceput să surprindă simultan o porțiune mult mai mare din corp, a reușit să genereze imagini de calitate diagnostică după numai un minut de scanare.
Rezultatele provin din studiul EQUIP, realizat de cercetători de la Centrul de Oncologie Peter MacCallum din Melbourne, Australia, și au fost prezentate la cel de-al 39-lea Congres Anual al Asociației Europene de Medicină Nucleară (EANM'26).
PET/CT este utilizat pentru diagnosticarea cancerului, stabilirea stadiului bolii și monitorizarea evoluției acesteia. În cazul aparatelor convenționale, examinarea unei regiuni extinse a corpului presupune realizarea mai multor achiziții de imagini, ceea ce poate prelungi timpul petrecut de pacient în scaner.
Noul sistem a fost evaluat tocmai pentru a vedea dacă această perioadă poate fi redusă considerabil fără ca imaginile să își piardă utilitatea pentru diagnostic.
Diferența importantă este reprezentată de zona din corp pe care scanerul o poate surprinde într-o singură etapă și de cantitatea de semnal pe care o poate detecta.
Aparatele PET/CT convenționale au un câmp vizual axial relativ scurt. Din acest motiv, pentru a examina corpul de la cap până la coapse, sunt necesare, de regulă, cinci sau șase poziționări succesive ale pacientului.
Sistemele cu câmp vizual axial lung, cunoscute sub abrevierea LA-FOV, pot capta o regiune mult mai mare dintr-o singură dată. În plus, acestea detectează o cantitate mai mare din semnalul emis de radiotrasorul administrat pacientului.
Radiotrasorii sunt substanțe marcate radioactiv care permit evidențierea anumitor procese din organism. Semnalul lor este folosit pentru a obține informații despre țesuturi și eventualele modificări asociate bolii.
Prin capacitatea mai mare de detecție, noul tip de scaner poate colecta informațiile necesare formării imaginilor într-un interval mult mai scurt. Cercetătorii au urmărit să afle cât de mult poate fi redus timpul de scanare fără ca rezultatul să devină prea neclar pentru evaluarea medicală.
În studiul EQUIP au fost incluși 24 de participanți, care au primit unul dintre cele cinci tipuri de radiotrasori utilizați în investigație.
Participanții au efectuat mai întâi o scanare cu un aparat PET/CT convențional, cu un câmp vizual axial scurt. Ulterior, au fost examinați timp de 10 minute cu un sistem de nouă generație, GE HealthCare Omni, cu un câmp vizual axial de 128 de centimetri.
Cercetătorii au folosit apoi datele colectate în timpul scanării de 10 minute pentru a reconstrui imagini corespunzătoare unor intervale mult mai scurte: cinci, trei, două și, respectiv, un minut.
Astfel, au putut compara imaginile obținute în condiții diferite și au evaluat în ce măsură reducerea timpului de achiziție influențează calitatea acestora.
Doi specialiști în medicină nucleară au analizat imaginile fără să știe cât durase fiecare achiziție. Ei au acordat note de la unu la cinci pentru calitatea generală în scop diagnostic, claritatea imaginilor, vizibilitatea leziunilor și nivelul de zgomot vizual, adică aspectul granulat care poate face mai dificilă identificarea unor detalii.
Rezultatele au fost încurajatoare. Chiar și imaginile reconstruite folosind numai un minut de scanare au primit, în medie, o evaluare bună, peste scorul obținut de aparatul convențional.
Scorurile medii pentru calitatea diagnosticului au fost:
5 din 5 pentru imaginile obținute în 10 și 5 minute;
4,9 din 5 pentru imaginile obținute în 3 și 2 minute;
4,5 din 5 pentru imaginile obținute în doar 1 minut;
3,9 din 5 pentru imaginile realizate cu scanerul PET/CT convențional.
Autorul principal al studiului, dr. Cameron Pain, a evidențiat diferența dintre rezultatele obținute cu noul sistem și cele ale aparatelor utilizate în mod obișnuit.
„O scanare de 1 minut realizată cu acest sistem ne-a oferit imagini pe care cititorii noștri le-au evaluat mai bine decât scanările standard pe care le efectuăm zilnic”, a explicat acesta.
Potrivit medicului, unul dintre rezultatele remarcabile a fost faptul că reducerea timpului de achiziție cu 90% nu a împiedicat obținerea unor imagini evaluate mai bine decât cele realizate prin metodele standard actuale.
Totuși, scorurile nu au rămas identice la toate duratele. Pe măsură ce scanarea a fost scurtată, calitatea imaginilor a scăzut, diferența fiind mai evidentă la examinarea de un minut.
Toate imaginile obținute în cel puțin două minute au primit note de minimum patru din cinci în fiecare categorie evaluată. În cazul scanărilor de un minut, toate categoriile au primit cel puțin trei puncte din cinci.
Reducerea timpului de scanare are și limite. Cu cât aparatul colectează mai puține date, cu atât pot deveni mai vizibile imperfecțiunile imaginii, care pot îngreuna identificarea anumitor detalii.
În studiul EQUIP, cea mai mare scădere a scorurilor a fost observată la scanarea de un minut, în special în ceea ce privește zgomotul imaginii.
Cu toate acestea, imaginile obținute în acest interval au fost considerate mai apropiate ca nivel de calitate de imaginile complete, realizate în 10 minute cu noul sistem, decât de cele obținute cu aparatul PET/CT convențional.
Cercetătorii au analizat și un indicator obiectiv al calității, raportul semnal-zgomot din țesutul hepatic sănătos. Acesta a rămas, în linii mari, constant între imaginile de 10 minute și cele de un minut pentru radiotrasorii evaluați.
Acest rezultat susține observațiile specialiștilor, dar nu demonstrează, de unul singur, că toate leziunile pot fi identificate la fel de bine în timpul unei scanări foarte scurte.
O imagine apreciată ca fiind de bună calitate nu garantează automat un diagnostic corect. Pentru a stabili dacă examinările de un minut pot fi folosite în siguranță în practica medicală, sunt necesare studii mai ample, care să evalueze inclusiv capacitatea de identificare a leziunilor mici sau slab vizibile.
Dacă rezultatele vor fi confirmate prin cercetări suplimentare, scanările mai rapide ar putea aduce beneficii atât pacienților, cât și secțiilor de imagistică.
Pentru persoanele care suferă de dureri sau cărora le este dificil să rămână nemișcate, reducerea timpului petrecut în scaner ar putea face investigația mai ușor de suportat. În plus, mișcările pacientului pot produce neclarități în imagini, astfel că o examinare mai scurtă ar putea limita acest efect.
Un alt posibil avantaj este creșterea numărului de pacienți care pot fi examinați într-o zi. Dacă timpul de achiziție se reduce considerabil, secțiile de imagistică ar putea avea mai multă flexibilitate în organizarea investigațiilor.
Există și o altă posibilitate: sensibilitatea mai mare a scanerelor cu câmp vizual axial lung ar putea fi folosită pentru reducerea cantității de radiotrasor administrate pacientului. Aceasta este însă o direcție potențială de utilizare, nu un beneficiu demonstrat pentru toate protocoalele clinice de scanare.
„PET-ul de corp întreg ne oferă opțiuni pe care nu le-am avut până acum”, a declarat dr. Cameron Pain, explicând că sensibilitatea sistemului ar putea fi folosită pentru scanări mai rapide, reducerea dozei de radiații și obținerea unor imagini mai clare ale bolii.
Deși rezultatele sunt promițătoare, studiul are limite importante. Au participat doar 24 de persoane, iar evaluarea s-a bazat pe scorurile acordate de doi specialiști, nu pe comparații complete privind acuratețea diagnosticului.
Cercetările viitoare trebuie să stabilească dacă scanările foarte scurte pot identifica în mod fiabil toate leziunile relevante, în special pe cele mici sau cu vizibilitate redusă. De asemenea, trebuie evaluat modul în care această tehnologie influențează fluxul de lucru și experiența pacienților în condițiile obișnuite din spitale.
Prin urmare, rezultatele nu înseamnă că toate investigațiile PET/CT pot fi scurtate imediat la un minut și nici că aparatele convenționale vor fi înlocuite în curând.
Studiul EQUIP arată însă că tehnologia PET/CT cu câmp vizual axial lung ar putea permite o schimbare importantă: obținerea unor imagini utile pentru diagnostic într-un timp mult mai scurt, fără ca reducerea duratei să ducă automat la pierderea calității imaginii.
Sursa: „PET-CT cu achiziție rapidă utilizând un scaner PET pentru întregul corp cu câmp vizual axial lung (LA-FOV): rezultate din studiul EQUIP”, prezentat la Congresul Anual EANM'26.
