Aparatele auditive care pot fi cumpărate fără rețetă au promis acces mai ușor și costuri mai mici pentru persoanele cu probleme de auz. Însă, alegerea unui dispozitiv potrivit rămâne o provocare.
Prețurile sunt mult mai mici: un aparat auditiv fără rețetă costă, în medie, aproximativ 500 de dolari, față de 3.400 de dolari pentru unul eliberat pe bază de rețetă.
Nu toate produsele sunt ușor de verificat: un studiu citat de autori a constatat că doar aproximativ un sfert dintre produsele de pe Amazon comercializate ca aparate auditive fără rețetă au putut fi verificate ca fiind aprobate sau înregistrate de FDA.
Ajutorul unui specialist poate lipsi: unul din cinci utilizatori de aparate auditive fără rețetă a declarat că nu a primit asistență profesională.
Asigurarea nu garantează acoperirea costurilor: regulile diferă în funcție de plan, iar unele asigurări impun condiții concepute pentru aparatele auditive eliberate pe bază de rețetă.
În 2022, Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) a introdus categoria aparatelor auditive disponibile fără rețetă, cunoscute sub denumirea de OTC. Acestea se adresează adulților care consideră că au o pierdere ușoară până la moderată a auzului și pot fi cumpărate fără prescripție medicală sau ajustare profesională obligatorie.
Schimbarea a fost importantă mai ales pentru persoanele care evitau aparatele auditive din cauza prețurilor ridicate sau a dificultăților legate de accesul la specialiști. Potrivit datelor citate de cercetători, costul mediu al unui dispozitiv OTC este de aproximativ 500 de dolari, comparativ cu 3.400 de dolari pentru un aparat auditiv eliberat pe bază de rețetă.
Mai mult, 70% dintre persoanele care au cumpărat pentru prima dată aparate auditive au ales un dispozitiv fără rețetă.
Cu toate acestea, accesul la un produs mai ieftin nu înseamnă automat că oamenii găsesc dispozitivul potrivit, știu cum să îl folosească sau pot obține ajutor atunci când întâmpină probleme.
Aceasta este concluzia unui articol publicat în seria „JAMA Viewpoint”, semnat de cercetători de la Universitatea din California, San Francisco (UCSF). Kathryn A. Phillips, profesoară de economie a sănătății și cercetare în domeniul serviciilor de sănătate, și Christine K. Cassel, profesoară de medicină și specialistă în geriatrie și politici de sănătate, arată că eliminarea obligativității rețetei a înlăturat doar una dintre barierele existente.
„Aparatele auditive fără rețetă au deschis ușa pentru multe persoane care, altfel, nu ar fi avut niciodată acces la astfel de dispozitive”, a declarat Kathryn A. Phillips. Totuși, consumatorii trebuie în continuare să afle ce să cumpere, dacă își permit produsul și unde pot găsi ajutor.
Pentru cineva care nu este familiarizat cu aceste dispozitive, cumpărarea unui aparat auditiv poate deveni un proces complicat. Produsele diferă prin preț, caracteristici și ușurința cu care pot fi folosite, iar simpla lor prezentare drept aparate auditive nu garantează că statutul lor poate fi verificat.
O persoană poate ajunge să compare zeci de modele, fără să știe exact ce funcții îi sunt necesare sau dacă produsul respectă cerințele autorităților.
Problema nu este doar una de alegere între mai multe produse. Potrivit unui studiu citat în articol, doar aproximativ un sfert dintre produsele de pe Amazon comercializate ca aparate auditive fără prescripție medicală au putut fi verificate ca fiind aprobate sau înregistrate de FDA.
Această constatare arată cât de importantă este existența unor informații clare și de încredere pentru consumatori. Atunci când cineva cumpără un astfel de dispozitiv, trebuie să poată înțelege ce fel de produs achiziționează și dacă acesta corespunde nevoilor sale.
Eliminarea obligativității unei consultații înainte de cumpărare nu înseamnă că sprijinul unui specialist a devenit inutil.
Un aparat auditiv trebuie ales în funcție de nevoile persoanei și, în multe cazuri, necesită ajustări pentru a fi utilizat corespunzător. Fără îndrumare, consumatorii se pot confrunta cu dificultăți atât în alegerea produsului, cât și în configurarea acestuia.
Datele prezentate de autori arată că unul din cinci utilizatori de aparate auditive OTC a declarat că nu a beneficiat de asistență profesională. În același timp, doar 51% au primit întregul set de servicii care poate include evaluarea auzului, alegerea aparatului și ajustarea acestuia.
În cazul aparatelor auditive eliberate pe bază de rețetă, cabinetele de audiologie au inclus în mod tradițional astfel de servicii în pachetele oferite pacienților. Modelul nu se adaptează însă la fel de ușor persoanelor care își cumpără singure dispozitivele.
Kathryn A. Phillips a descoperit aceste dificultăți și din propria experiență. După ce a început să se confrunte cu pierderea auzului, cercetătoarea a încercat să găsească un aparat auditiv OTC și îndrumare profesională.
A cheltuit peste 2.000 de dolari pe dispozitive și a petrecut luni întregi încercând să le regleze cu ajutorul serviciului de relații cu clienții. Ulterior, compania-mamă a mărcii pe care o cumpărase a încetat să mai asigure service pentru aceste dispozitive în SUA.
Experiența a determinat-o să analizeze mai atent problemele cu care se confruntă și alți consumatori. Phillips a observat că, dacă până și unei persoane care studiază politicile de sănătate îi poate fi greu să se descurce pe această piață, dificultățile pot fi și mai mari pentru oamenii care nu au cunoștințe în domeniu.
Prețul unui aparat auditiv nu este singurul aspect care contează. Pentru mulți oameni, întrebarea este și dacă își pot recupera o parte din bani prin asigurarea medicală.
În SUA, programul tradițional Medicare nu acoperă aparatele auditive. Situația diferă în cazul planurilor Medicare Advantage, Medicaid și al asigurărilor comerciale, care pot avea condiții proprii de acoperire.
Chiar și atunci când există beneficii pentru aparatele auditive, regulile pot fi concepute pentru dispozitivele eliberate pe bază de rețetă. Unele planuri pot impune utilizarea anumitor furnizori, ceea ce limitează opțiunile persoanelor care doresc să cumpere un produs OTC.
Astfel, un dispozitiv care pare accesibil la prima vedere poate deveni mai greu de cumpărat atunci când sunt luate în calcul toate costurile și condițiile de acces la servicii.
Kathryn A. Phillips și Christine K. Cassel consideră că următorul pas ar trebui să fie simplificarea întregului proces, nu doar permiterea vânzării aparatelor auditive fără rețetă.
Una dintre propuneri este ca oamenii să poată primi copii ale audiogramelor și informațiilor privind programarea aparatelor auditive. În acest fel, ar putea folosi aceste date la furnizorul ales, fără să depindă de un singur cabinet sau de un anumit traseu de achiziție.
Autorii susțin și posibilitatea ca audiologii să ofere consultații independente persoanelor care cumpără dispozitive OTC. Astfel, cei care au nevoie de ajutor ar putea primi evaluare și îndrumare fără să fie obligați să cumpere un aparat prin intermediul aceluiași furnizor.
O altă soluție ar fi ca asiguratorii care acoperă aparatele auditive să includă explicit și produsele fără rețetă în planurile lor, cu reguli adaptate modului în care acestea sunt cumpărate.
Cercetătorii atrag atenția și asupra lipsei unor date suficiente despre utilizarea acestor dispozitive. Ar fi necesare informații mai bune despre persoanele care le cumpără, sumele plătite, eficiența aparatelor în diferite grupuri de populație și efectele asupra serviciilor de audiologie și asupra sistemului medical.
De asemenea, viitoarele legi care extind acoperirea costurilor aparatelor auditive ar trebui să ia în calcul și dispozitivele OTC.
Christine K. Cassel a contribuit la demersurile care au pregătit introducerea aparatelor auditive fără rețetă în SUA. Ea a coprezidat un grup de lucru privind pierderea auzului în cadrul Consiliului Prezidențial de Consilieri pentru Știință și Tehnologie, ale cărui activități au contribuit la elaborarea politicii federale care a dus la adoptarea regulamentului FDA.
Cercetătoarea consideră că schimbarea a reprezentat un progres important, însă accesul real presupune mai mult decât posibilitatea de a cumpăra un produs fără prescripție.
Sunt necesare informații de încredere, sprijin profesional pentru cei care îl doresc și politici de asigurare adaptate noilor modalități de achiziție.
Problema poate deveni relevantă și pentru alte categorii de produse medicale. Autoritățile de reglementare analizează posibilitatea ca unele produse care necesită în prezent prescripție să poată fi cumpărate direct de consumatori.
Experiența aparatelor auditive arată însă că simplificarea regulilor de vânzare nu garantează, de una singură, că oamenii vor ști ce produs să aleagă, cum să îl folosească și unde să ceară ajutor.
Sursa: „Over-the-Counter Hearing Aids - 4 Years Later”, JAMA (2026). DOI: 10.1001/jama.2026.19796.
