„Așa cum România a făcut până în momentul de față către Republica Moldova cele mai importante donații, acestea vor continua cu un transport săptămâna aceasta de 100.000 de doze Pfizer, care a fost aprobat în ședința de guvern de săptămâna trecută. După cum bine știm, și Serbia a beneficiat de 50.000 de doze de donație, Ucraina, Argentina, Vietnam - 100.000 de doze AstraZeneca și până în momentul de față a fost finalizat un singur contract de vânzare, cu Danemarca, pentru 1.170.000 de doze de vaccin. Iar demersuri suplimentare vor fi anunțate pe măsură ce România le finalizează. Sunt în curs și alte acțiuni de acest tip, cât și la nivel european, unde știm promisiunea de donație de 100 de milioane de doze, unde și România va fi parte a acestui proces de donație”, a anunțat secretarul de stat Andrei Baciu într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria.
Vicepreședintele CNCAV a explicat strategia UE de achiziție a vaccinurilor anti-COVID.
„În momentul în care Comisia Europeană a contractat toate aceste doze de vaccin, cu toate companiile care aveau un vaccin cu potențial, au fost două elemente importante. În primul rând că a fost o prefinanțare de peste 2,7 miliarde de euro pe care Comisia Europeană, prin Emergency Support Instrument, a acordat-o tocmai pentru a accelera procesul de dezvoltare și capacitățile de producție ale companiilor care prezentau potențial, iar la fel de important este că în momentul când s-au demarat aceste negocieri, semnarea contractului era condiționată de autorizația pe care respectivele vaccinuri, la momentul respectiv încă nefinalizate, ar fi primit-o și la fel de eficacitatea vaccinurilor. Deci, în momentul în care s-au negociat aceste clauze, aceste contracte cu toate companiile de către Comisia Europeană, în respectivul moment dorința era de a avea acces la cât mai multe vaccinuri sigure și eficiente în cel mai scurt timp”, a arătat acesta.
El a explicat că în respectivul moment nu exista niciun vaccin care să fie finalizat din punct de vedere tehnologic, care să aibă autorizații emise de către Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) sau alte agenții similare din alte zone sau state.
„Și atunci, dorința era de a avea contracte cu toate companiile care prezentau potențial. A rezultat într-o situație în care mare parte din acele contracte s-au dovedit a fi cu vaccinuri care au primit autorizație și vaccinurile erau eficiente. Într-adevăr, una din companii, după cum știm, nu a primit autorizația, a renunțat la procesul de dezvoltare a respectivului vaccin. Aceasta a fost situația în care ne-am regăsit, însă putea să fie invers. Din cele șase companii, putea să fie doar una care să ajungă să dezvolte un vaccin. Și atunci de aici a fost și dorința de a avea acces la toate vaccinurile pe care Comisia Europeană le poate contracta în cel mai scurt timp, asumând încă de la bun început că va exista un surplus de doze de vaccin, dar, dat fiind faptul că UE va fi cea care va avea acces la aceste doze de vaccin, de la început și în primul rând, acestea pot fi donate sau revândute către state terțe, către alte regiuni, pe măsură ce această nevoie s-a concretizat, lucru care s-a și întâmplat și, procentual, României i-au revenit aproximativ 4,3% din toate vaccinurile contractate de către Comisia Europeană”, a mai arătat Andrei Baciu.
Secretarul de stat consideră că mecanismul european de contractare a vaccinurilor s-a dovedit un succes.
„Să nu uităm că noi, în România, am avut acces la vaccinuri încă din primele momente la nivel global, spre deosebire de alte țări, chiar din regiune, pe care România le-a sprijinit pentru procesul de vaccinare. Noi continuăm activitățile, inclusiv la nivel individual, cât și în partea echipei europene de donație și revânzare, tocmai pentru că toate vaccinurile, nu numai cele din România, toate vaccinurile au o perioadă de valabilitate și, pe măsură ce studiile avansează, aceasta poate fi extinsă, deci este un proces inclusiv european, cât și procese individuale ale statelor membre de donații și de revânzare”, a completat Andrei Baciu.
Până în prezent, potrivit secretarului de stat, România a recepționat 19.549.226 de doze de vaccin: 11.595.129 de la BioNTech-Pfizer, de la Moderna - 1.592.400, de la AstraZeneca - 3.374.000, de la Johnson & Johnson - 987.700, urmând ca livrările să continue.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Adevărul despre substanța "toxică" din vaccinuri. Se cere retragerea vaccinurilor.
Cele mai importante informații din Sănătate și Farma la nivel mondial.
Vaccinul antigripal protejează împotriva gripei. Prof. univ. dr. Emilian Popovici a explicat în cât timp vaccinul antigripal produce efecte.
Un nou studiu confirmă. Care este legătura între vaccinurile COVID și riscul de convulsii.
Vaccinul care poate salva vieți, acum GRATUIT până la 26 de ani! Cui îi este destinat
Cum se va desfășura vaccinarea antigripală în acest an. Ce trebuie să știm despre această campanie.
Fundaţia Gates se angajează să doneze 1,6 miliarde de dolari alianţei Gavi pentru vaccinuri.
Vaccinul care ar putea eradica gripa. Are efect și împotriva altor boli.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Strategia Națională de Vaccinare naște controverse. Ministrul Sănătății a venit cu noi precizări pe tema documentului.
Nigeria devine prima țară care introduce un nou vaccin împotriva meningitei, potrivit OMS.
Acesta este efectul pe care vaccinul anti-COVID îl are asupra organismului. Efectele se vor resimți pe termen lung.
România stă prost în ceea ce privește acoperirea vaccinală pentru cancerul de col uterin. Boala poate fi prevenită prin vaccinare.
Vaccinul împotriva VRS este disponibil și la noi în țară.