Vaccinurile care te pot feri de gripă, COVID-19 și RSV. Ce trebuie să știi înainte de sezonul rece

Ce trebuie să știi

• Vaccinurile „antrenează” sistemul imunitar să recunoască anumite virusuri sau bacterii înainte ca organismul să fie expus în mod natural.

• Gripa, COVID-19 și RSV pot provoca forme severe, mai ales la persoanele vârstnice și la cele cu boli pulmonare cronice, precum astmul sau BPOC.

• Vaccinul antigripal este actualizat periodic, deoarece virusurile gripale se modifică frecvent, iar protecția poate varia în timp.

• Vaccinarea nu înseamnă protecție absolută, însă poate reduce riscul de boală severă, spitalizare și complicații. Decizia privind vaccinurile potrivite trebuie discutată cu medicul.

August, momentul potrivit pentru pregătirea sezonului rece

Luna august este dedicată, în unele campanii internaționale, conștientizării importanței imunizării și poate reprezenta un moment bun pentru a verifica dacă vaccinurile recomandate pentru dumneavoastră sau pentru copil sunt la zi.

Pare poate prea devreme să ne gândim la iarnă când temperaturile sunt încă ridicate, însă sezonul rece vine la pachet cu o creștere importantă a circulației virusurilor și bacteriilor respiratorii. De la răceli obișnuite și gripă până la pneumonii, unele dintre aceste infecții pot deveni serioase.

Pentru o persoană sănătoasă, o infecție respiratorie poate însemna câteva zile neplăcute. Pentru cineva care trăiește cu astm, BPOC sau o altă boală pulmonară cronică, aceeași infecție poate declanșa o agravare importantă a simptomelor și poate necesita tratament medical urgent.

Cum „învață” vaccinurile organismul să lupte

Vaccinurile sunt considerate una dintre cele mai importante realizări ale medicinei moderne tocmai pentru că pregătesc sistemul imunitar înainte de întâlnirea cu agentul infecțios.

În funcție de tipul vaccinului, acesta poate conține componente ale microorganismului, forme inactivate sau alte elemente care permit sistemului imunitar să recunoască agentul patogen. Scopul este ca organismul să dezvolte un răspuns imun, inclusiv anticorpi și celule de memorie.

Dacă persoana vaccinată întâlnește ulterior microorganismul, sistemul imunitar nu mai pornește complet de la zero. Îl poate recunoaște și poate reacționa mai rapid. Asta poate reduce probabilitatea ca infecția să evolueze către o formă severă.

Cu alte cuvinte, vaccinul nu este o „armură” care face imposibilă infectarea, ci mai degrabă un antrenament pentru sistemul imunitar.

Partea surprinzătoare: s-ar putea să nu știi niciodată cât te-a ajutat vaccinul

Niciun tratament medical nu funcționează 100% din timp, iar vaccinurile nu fac excepție. Eficiența lor poate varia în funcție de vaccin, agentul patogen, vârstă, starea de sănătate și alți factori.

Dar există un aspect mai puțin evident: atunci când vaccinarea funcționează, este posibil să nu-ți dai seama niciodată de beneficiul ei.

O persoană vaccinată împotriva unei boli poate face totuși o infecție, dar aceasta poate fi mai ușoară. Câteva zile de stare de rău pot însemna, în unele situații, o evoluție mult mai blândă decât cea care ar fi apărut fără protecție.

În cazul gripei, de exemplu, diferența dintre o formă ușoară și una severă poate însemna febră intensă, frisoane, tuse, deshidratare, pneumonie și, în cazurile grave, spitalizare.

De ce toamna este o perioadă dificilă pentru persoanele cu astm și BPOC

Odată cu sezonul rece, numărul infecțiilor respiratorii crește, iar virusurile pot deveni un factor declanșator pentru exacerbările astmului.

Pentru persoanele cu boli pulmonare cronice, o infecție respiratorie nu este întotdeauna doar o neplăcere temporară. Inflamația căilor respiratorii poate accentua tusea, respirația șuierătoare și senzația de lipsă de aer.

De aceea, în fiecare toamnă și iarnă, serviciile medicale se pot confrunta cu o creștere a prezentărilor pentru probleme respiratorii.

BPOC este deosebit de importantă în acest context. Infecțiile respiratorii pot declanșa exacerbări, iar acestea pot necesita tratament suplimentar, uneori chiar internare.

Gripa: vaccinul se schimbă odată cu virusul

Virusurile gripale au o capacitate importantă de a suferi modificări. Tocmai de aceea, vaccinurile antigripale sunt reevaluate și actualizate periodic pentru a corespunde tulpinilor gripale care sunt anticipate să circule.

Un vaccin făcut într-un sezon nu trebuie privit automat ca o protecție identică pentru toate sezoanele următoare.

Vaccinarea antigripală este recomandată în special persoanelor care prezintă un risc mai mare de complicații, dar recomandarea concretă depinde de vârstă, starea de sănătate și indicațiile medicale valabile pentru sezonul respectiv.

COVID-19: virusul evoluează, iar recomandările se actualizează

Și vaccinurile împotriva COVID-19 sunt actualizate pe măsură ce virusul SARS-CoV-2 continuă să evolueze.

În plus, protecția oferită de vaccinare poate scădea în timp, ceea ce explică de ce, pentru anumite categorii de persoane, pot fi recomandate doze suplimentare sau de rapel.

Important este că obiectivul vaccinării nu trebuie confundat cu promisiunea că nimeni nu se va infecta vreodată. Unul dintre obiectivele esențiale este reducerea riscului de evoluție severă și a complicațiilor.

RSV: un virus banal pentru unii, periculos pentru alții

Virusul respirator sincițial, cunoscut drept RSV, este un alt agent patogen important în sezonul respirator.

RSV poate provoca infecții ușoare, dar pentru sugari, vârstnici și anumite persoane cu boli cronice poate deveni o problemă serioasă.

Există vaccinuri împotriva RSV pentru anumite categorii de persoane. De exemplu, în recomandările americane, vaccinarea maternă în timpul sarcinii poate contribui la protejarea sugarului în primele luni de viață. De asemenea, vaccinarea este recomandată adulților de 75 de ani și peste și anumitor adulți cu vârsta între 50 și 74 de ani care prezintă risc crescut de boală severă.

Recomandările și disponibilitatea vaccinurilor diferă însă de la o țară la alta și se pot modifica, motiv pentru care este importantă verificarea indicațiilor locale și discuția cu medicul.

Nu doar virusurile sunt de vină. Și bacteriile pot ataca plămânii

Când vorbim despre sezonul infecțiilor respiratorii, atenția se concentrează adesea asupra virusurilor. Însă și bacteriile pot provoca boli severe.

Un exemplu important este pneumococul, o bacterie care poate provoca pneumonie și alte infecții invazive. Există vaccinuri pneumococice care oferă protecție împotriva unor tipuri de Streptococcus pneumoniae.

O altă boală împotriva căreia există vaccin este pertussisul, cunoscut drept tuse convulsivă.

Și aici lucrurile pot fi mai serioase decât pare la prima vedere.

Tusea care poate dura săptămâni sau chiar luni

Pertussisul poate produce accese de tuse extrem de intense și prelungite. Nu este vorba despre o simplă tuse de câteva zile.

În unele cazuri, accesele pot continua săptămâni sau chiar luni, afectând somnul, alimentația și activitățile de zi cu zi.

Forța tusei poate fi atât de mare încât pot apărea complicații. Un exemplu relatat în practica medicală este chiar fracturarea unei coaste în urma acceselor puternice de tuse.

Imaginează-ți să tușești repetat, zi și noapte, timp de două-trei luni. Pentru un pacient cu pertussis, acesta poate fi realitatea.

Vaccinarea nu elimină absolut orice posibilitate de îmbolnăvire, însă reprezintă una dintre metodele importante de prevenție.

Vaccinurile au și efecte adverse. De ce contează comparația riscurilor

Unul dintre motivele pentru care apar temeri legate de vaccinuri este existența reacțiilor adverse.

Vaccinurile, asemenea oricărui medicament, pot produce efecte secundare. Cele mai multe sunt ușoare și temporare, precum durerea la locul injectării, oboseala sau febra ușoară, în funcție de vaccin.

Reacțiile grave sunt rare, însă tocmai de aceea istoricul medical este important.

Decizia nu ar trebui luată comparând un vaccin cu „nimic”, ci comparând riscurile vaccinării cu riscurile bolii pe care vaccinul încearcă să o prevină.

Pentru o persoană cu risc crescut de complicații, consecințele unei infecții respiratorii severe pot fi considerabil mai importante decât reacțiile adverse obișnuite ale vaccinului.

Dezinformarea poate face prevenția mai dificilă

În era informației instantanee, internetul abundă în afirmații despre vaccinuri. Unele sunt corecte, altele sunt scoase din context, iar unele sunt pur și simplu false.

De aceea, atunci când există o nelămurire, sursa cea mai importantă nu ar trebui să fie un comentariu de pe rețelele sociale, ci un profesionist medical care cunoaște istoricul persoanei.

Medicul de familie sau specialistul poate lua în calcul vârsta, bolile existente, tratamentele urmate, alergiile, sarcina, factorii de risc și vaccinurile deja administrate.

În cazul copiilor, pediatrul și medicul de familie pot explica ce vaccinuri sunt recomandate și când trebuie administrate.

Ce poți face înainte de toamnă

Luna dedicată conștientizării imunizării este un bun moment pentru o verificare simplă: sunt vaccinurile recomandate pentru mine și familia mea la zi?

Nu este nevoie să aștepți debutul sezonului rece pentru a discuta acest lucru. Unele vaccinuri au nevoie de timp pentru ca organismul să dezvolte răspunsul imun, iar recomandările pot diferi în funcție de vârstă și de riscurile individuale.

Pentru persoanele cu astm, BPOC sau alte boli pulmonare cronice, discuția cu medicul poate fi cu atât mai importantă.

Scopul nu este să transformăm vaccinarea într-o promisiune că „nu vei mai răci niciodată”. Nu există un vaccin pentru fiecare virus respirator și niciun vaccin nu oferă protecție absolută.

Ideea este mult mai simplă: atunci când există o metodă sigură și eficientă de a pregăti organismul pentru un agent infecțios periculos, aceasta merită evaluată în funcție de riscurile și beneficiile personale.

Iarna nu poate fi oprită. Virusurile și bacteriile nu pot fi eliminate complet. Dar sistemul imunitar poate fi pregătit din timp pentru unele dintre amenințările care apar odată cu sezonul rece.

Pentru informații suplimentare despre astm și alte afecțiuni pulmonare cronice, poate fi consultat site-ul American College of Allergy, Asthma & Immunology (ACAAI). Pentru recomandările concrete privind vaccinarea în România, este importantă consultarea medicului de familie sau a specialistului și verificarea recomandărilor oficiale valabile pentru sezonul respectiv.