O analiză amplă publicată în revista „The Lancet” aduce una dintre cele mai complexe evaluări de până acum asupra vaccinurilor cu ARNm.
Cercetătorii arată că tehnologia care a devenit cunoscută în timpul pandemiei de COVID-19 nu doar că a trecut testul realității, dar ar putea deschide drumul către noi tratamente pentru cancer, gripă, RSV și boli autoimune.
Vaccinurile cu ARNm au fost administrate de miliarde de ori la nivel global, iar o echipă de cercetători de la University of British Columbia a analizat întregul traseu al acestei tehnologii: de la dezvoltarea în laborator și producție până la studiile clinice și rezultatele observate în populația generală.
Analiza, publicată în prestigioasa revistă medicală The Lancet, concluzionează că vaccinurile cu ARNm au demonstrat un profil solid de siguranță și eficiență în prevenirea bolilor infecțioase, în special în reducerea formelor severe de COVID-19, a spitalizărilor și a deceselor.
„După administrarea a miliarde de doze, avem acum o cantitate extraordinară de dovezi științifice”, a declarat dr. Anna Blakney, autoarea principală a analizei și profesor asistent la Laboratoarele Michael Smith și Facultatea de Inginerie Biomedicală a UBC, conform Medical Xpress.
Potrivit cercetătorilor, această analiză oferă o imagine de ansamblu rar întâlnită pentru o tehnologie medicală: nu doar rezultatele din studiile controlate, ci și modul în care vaccinurile s-au comportat după utilizarea lor pe scară largă.
Una dintre cele mai frecvente întrebări despre vaccinurile cu ARNm este legată de modul lor de funcționare.
Cercetătorii explică faptul că ARNm-ul nu modifică ADN-ul unei persoane. Molecula acționează ca un „mesaj temporar” transmis celulelor.
Practic, vaccinul livrează instrucțiuni care determină celulele să producă pentru o perioadă scurtă o mică parte inofensivă a unui virus. Sistemul imunitar recunoaște această structură și învață să reacționeze rapid dacă întâlnește ulterior virusul real.
După ce își îndeplinește rolul, ARNm-ul este degradat și eliminat natural din organism. La fel se întâmplă și cu nanoparticulele lipidice folosite pentru transportul lui în celule.
Acest sistem de livrare a fost esențial pentru succesul tehnologiei ARNm, iar cercetătorii de la UBC au avut contribuții importante în dezvoltarea unor astfel de platforme.
Autorii analizei subliniază că, asemenea oricărui vaccin sau medicament, vaccinurile cu ARNm pot provoca reacții adverse.
Cele mai multe sunt ușoare și temporare, precum durere la locul injectării, oboseală sau febră.
Cercetătorii au analizat și evenimente adverse rare, inclusiv miocardita, inflamația mușchiului inimii, observată mai frecvent la bărbații tineri după anumite doze.
Concluzia analizei este că aceste cazuri sunt rare, iar beneficiile vaccinării rămân mai mari prin reducerea riscului de forme severe de boală, internare și deces.
„Este important să comunicăm clar și transparent datele privind siguranța și testarea riguroasă”, a declarat dr. Manish Sadarangani, profesor de pediatrie la UBC și director al Centrului de Evaluare a Vaccinurilor din cadrul Institutului de Cercetare al Spitalului de Copii din Columbia Britanică.
Datele analizate arată că vaccinurile cu ARNm au oferit protecție împotriva formelor grave de COVID-19 în grupuri diferite de populație, inclusiv copii, femei însărcinate și persoane imunocompromise.
Cercetătorii au observat că dozele de rapel pot restabili și extinde protecția în timp, iar actualizarea formulelor vaccinurilor a permis menținerea eficienței atunci când au apărut noi variante virale.
Această capacitate de adaptare este considerată unul dintre marile avantaje ale platformei ARNm.
Poate cea mai interesantă parte a analizei este legată de viitor.
Oamenii de știință nu văd vaccinurile cu ARNm doar ca o soluție pentru pandemii, ci ca o platformă medicală care ar putea fi folosită în numeroase alte domenii.
În prezent sunt dezvoltate variante pentru:
„Este vorba despre ceea ce urmează. Vedem aceeași platformă aplicată în tratamentul cancerului și al altor boli”, a explicat dr. Blakney.
În cazul cancerului, cercetătorii încearcă să folosească tehnologia pentru a „antrena” sistemul imunitar să recunoască și să atace anumite celule tumorale.
Analiza atrage atenția și asupra unei alte provocări: încrederea publicului.
Deși tehnologia ARNm a fost testată la o scară fără precedent, accesul la vaccinuri a fost inegal la nivel mondial, iar reticența alimentată de informații false a influențat rata de vaccinare în unele comunități.
Autorii susțin că soluția nu este ignorarea întrebărilor oamenilor, ci comunicarea mai bună și prezentarea transparentă a dovezilor.
„Oamenii trebuie să se simtă încurajați să pună întrebări despre sănătatea lor și despre ceea ce introduc în organism”, a spus Blakney.
Cercetătorii consideră că următoarea etapă va depinde de investiții în producție, distribuție și acces global, mai ales în țările cu venituri mici și medii.
După ce a schimbat modul în care lumea a răspuns unei pandemii, tehnologia ARNm intră într-o nouă fază: una în care ar putea contribui la prevenirea și tratarea unor boli care până acum au fost printre cele mai dificile provocări ale medicinei moderne.
Vaccinarea anti-COVID este recomandată în continuare. Această categorie de persoane ar trebui să se vaccineze anual.
O nouă abordare a vaccinului împotriva HIV arată promisiuni timpurii.
EMA aprobă două noi vaccinuri împotriva febrei catarale ovine, numită şi boala limbii albastre.
Vaccinarea în farmacii are un beneficiu semnificativ pentru populație.
Vaccinul care poate salva vieți, acum GRATUIT până la 26 de ani! Cui îi este destinat
Acest tratament previne cinci tipuri de cancer. Este cel mai eficient.
Acesta este efectul pe care vaccinul anti-COVID îl are asupra organismului. Efectele se vor resimți pe termen lung.
Un studiu arată că aAdministrarea ambelor doze de vaccin în acelaşi braţ declanşează un răspuns imunitar mai rapid.
