Registrul Național pentru Bolile Rare a fost dezvoltat, testat și pregătit pentru utilizare, însă pacienții nu pot beneficia încă de el. Dr. Simona Pîrvu, directorul general INSP, a explicat de ce proiectul nu a devenit operațional.
Un instrument important pentru identificarea și monitorizarea bolilor rare este gata din punct de vedere tehnic, dar nu poate fi folosit în sistemul medical. Registrul Național pentru Bolile Rare, dezvoltat de Institutul Național de Sănătate Publică, a ajuns în etapa în care ar trebui să primească date, însă lipsa unui cadru legislativ complet împiedică operaționalizarea sa.
Situația a fost explicată de Dr. Simona Pîrvu, directorul general al INSP, invitată la „HEALTH FORUM: Acoperirea universală în bolile rare. Distanța dintre rezoluția OMS și practică”.
Registrul este funcțional tehnic, dar nu poate primi încă date
Dr. Simona Pîrvu a subliniat că dezvoltarea registrului a reprezentat o prioritate pentru INSP, deoarece informațiile colectate pot deveni baza unor decizii importante în domeniul sănătății.
„Așa cum s-a menționat de către toți antevorbitorii mei, Institutul Național de Sănătate Publică s-a implicat, într-adevăr, în dezvoltarea Registrului Național pentru Bolile Rare, considerând că acest registru, desigur, este extrem de important, dat fiind faptul că colectarea informațiilor, care trebuie să fie transformate în dovezi și dovezile ulterior în decizii, reprezintă baza de la care trebuie să plecăm. Registrul a fost dezvoltat în cadrul PNRR-ului, alături de alte trei registre de boală și două baze de date.
El este funcțional în acest moment. A fost finalizată dezvoltarea infrastructurii și, cum spuneam, este funcțional acest registru în acest moment. A fost testat, a avut loc, dacă nu mă înșel, chiar și două instruiri cu utilizatorii acestui registru, cei care urmează să introducă datele în acest registru.
El, într-adevăr, în acest moment nu este operațional, așa cum a menționat și Ioana Bianchi. Există o problemă legislativă. Într-adevăr, Curtea Constituțională a decis că în Legea 95 nu este suficient reglementată utilizarea datelor cu caracter personal”.
Așadar, problema nu este dezvoltarea tehnică a platformei, ci cadrul legal care trebuie să permită colectarea și utilizarea informațiilor despre pacienți.
De ce este nevoie de o hotărâre de guvern
Directorul general al INSP a explicat că sunt necesare două etape legislative. Mai întâi trebuie reglementată prin lege utilizarea datelor cu caracter personal în registre, iar ulterior trebuie stabilite regulile concrete de funcționare.
„Aceasta ar fi prima etapă, reglementarea la nivel primar, la nivel de lege, a modului în care sunt utilizate datele cu caracter personal în toate registrele, nu neapărat doar în registrul de boli rare. Urmând ca, la nivel de legislație secundară, să se stabilească prin hotărâre de guvern cadrul legal de funcționare a acestui registru, metodologia, fluxurile de transmitere a informațiilor, modul de transmitere a rapoartelor și așa mai departe”.
INSP a elaborat deja proiectul de hotărâre de guvern și l-a transmis Ministerului Sănătății în urmă cu aproape doi ani. Documentul a parcurs o parte din circuitul de avizare, dar a fost retransmis după ce au fost formulate observații de către unul dintre ministerele avizatoare.
„Institutul Național de Sănătate Publică a elaborat această hotărâre de guvern. A fost transmisă în urmă cu aproape 2 ani la Ministerul Sănătății. Știu că a parcurs și o parte din circuitul de avizare la nivelul altor ministere. Ultima formă fiind retransmisă în urma unor observații de la unul din ministerele avizatoare, cred că în luna mai aproximativ în acest an.
Așadar, proiectul își va relua, mă gândesc, cursul cu noul guvern și, într-adevăr, cum s-a menționat, trebuie să reprezinte o prioritate pentru a putea operaționaliza acest registru și pentru ca utilizatorii și furnizorii de servicii medicale să poată să introducă datele în Registrul Național pentru Bolile Rare”.
INSP: Lipsa personalului poate afecta și alte activități de prevenție
Pe lângă problema legislativă, Simona Pîrvu a atras atenția și asupra unei alte dificultăți: lipsa resursei umane și financiare necesare pentru continuarea activităților de sănătate publică.
Directorul general al INSP a vorbit despre deficitul de personal din direcțiile de sănătate publică, inclusiv în domeniul promovării sănătății, epidemiologiei și supravegherii stării de sănătate.
„Aș vrea doar să mai fac o completare. Dincolo de toate aceste progrese, trebuie însă să ne asigurăm că avem și resursa umană necesară și financiară pentru a continua toate aceste demersuri și, apropo de ce spuneați dumneavoastră legat de promovarea sănătății și de asistentele medicale și asistenții comunitari și medicii de familie, toate aceste demersuri trebuie să aibă și o resursă umană suficientă, inclusiv pe partea de sănătate publică.
Pentru că acolo, cel puțin în direcțiile de sănătate publică care se ocupă de partea de promovare și de sprijinire a tuturor acestor activități, există o lipsă acută de personal în domeniul promovării și nu numai, și în partea de epidemiologie și de supraveghere a stării de sănătate”.
Aceasta a explicat că INSP se implică și în campanii de informare privind bolile rare, dar și în instruirea medicilor de familie și a asistenților comunitari, pentru ca populația să recunoască mai ușor necesitatea unei evaluări medicale.
„În afară de acest registru, Institutul s-a implicat și în campanii de promovare pe tema bolilor rare, pentru că considerăm că este important ca populația să cunoască aceste boli, să recunoască poate cu mai multă ușurință, să înțeleagă că este nevoie de o evaluare medicală cât mai rapidă și, desigur, ne implicăm și în instruirea medicilor de familie tot în cadrul acestor campanii și asistenților comunitari pentru a sprijini populația tocmai în acest sens”.
Registrul trebuie deblocat pentru ca medicii să poată introduce datele
În ceea ce privește modificările legislative necesare, Simona Pîrvu a precizat că INSP poate veni cu propuneri și poate contribui la îmbunătățirea proiectului, însă decizia finală aparține Ministerului Sănătății.
„Din punct de vedere legislativ, noi putem doar să sprijinim cu propuneri și cu modificările care sunt pertinente, evident, și aduse acestui act normativ care este încă în fază de proiect.
Așadar, el mai poate să fie completat și mai poate să sufere modificări astfel încât toate aceste aspecte să fie reglementate. Dar, din nou, decizia nu este la noi, la Institut, ci la Ministerul Sănătății. Propuneri, măcar, de la cei care au construit un astfel de registru, sunt cele mai importante”.
În cadrul aceleiași discuții, INSP a precizat că Registrul Național de Cancer, Registrul Național de Diabet și Registrul Național pentru Traumă sunt celelalte trei registre dezvoltate în cadrul proiectului.
Pentru Registrul Național pentru Bolile Rare, următorul pas este finalizarea cadrului legislativ, astfel încât platforma deja dezvoltată să poată fi utilizată efectiv de furnizorii de servicii medicale.