Activitatea care ar putea crește riscul de demență

FOTO: Magnific@theyuriarcurscollection

Un studiu pe 4,2 milioane de persoane arată de ce sportul din timpul liber poate proteja creierul, în timp ce munca fizică solicitantă este asociată cu un risc mai mare de demență.

Ce trebuie să știi

  • Persoanele care fac mult sport în timpul liber au un risc de demență cu 24% mai mic.
  • Munca fizică solicitantă este asociată cu un risc de demență cu 20% mai mare.
  • Nu orice efort fizic are aceleași efecte asupra creierului. Sportul ales în timpul liber poate avea beneficii mai mari decât efortul depus la serviciu.
  • Studiul a analizat date de la peste 4,2 milioane de persoane din 30 de țări, pe o perioadă mediană de 10 ani.

Mișcarea este recomandată pentru sănătatea inimii, a mușchilor și a creierului. Totuși, un studiu internațional de amploare arată că nu orice tip de activitate fizică are aceleași efecte asupra riscului de demență. Mai mult, efortul fizic depus la locul de muncă a fost asociat cu un risc mai mare de demență, în timp ce exercițiile făcute în timpul liber au avut efectul opus.

Cercetarea, publicată în revista The Lancet Public Health, a analizat date de la peste 4,2 milioane de persoane din 30 de țări. Rezultatele arată că nu contează doar cât de mult ne mișcăm, ci și în ce condiții facem acest lucru.

Sportul în timpul liber, asociat cu un risc mai mic de demență

Persoanele care au avut cele mai ridicate niveluri de activitate fizică în timpul liber au prezentat un risc de demență cu 24% mai mic față de cele care au făcut cel mai puțină mișcare.

În schimb, persoanele care au desfășurat activități fizice solicitante la locul de muncă au avut un risc de demență cu 20% mai mare. Pentru această analiză, cercetătorii de la Universitatea din California de Sud (USC) au reunit rezultatele a 74 de studii observaționale și studii de tip caz-control, realizate în 30 de țări.

Participanții aveau vârste între 45 și 93 de ani, iar perioada mediană de urmărire a fost de 10 ani. Cercetătorii au urmărit apariția demenței, inclusiv a bolii Alzheimer și a demenței vasculare.

„Rezultatele pun sub semnul întrebării presupunerea de mult timp acceptată potrivit căreia «orice mișcare contează» pentru sănătatea creierului”, a declarat Natan Feter, autorul principal al studiului.

De ce efortul fizic de la serviciu nu are aceleași beneficii ca sportul

Cercetătorii spun că diferența ar putea avea legătură cu felul în care se desfășoară activitatea fizică.

O plimbare, mersul pe bicicletă, alergarea, înotul sau practicarea unui sport sunt activități pe care oamenii le aleg în funcție de propriile posibilități. Ei pot regla intensitatea efortului și pot face pauze atunci când au nevoie.

În plus, sportul practicat în timpul liber poate oferi ocazia de a socializa, de a se relaxa și de a reduce stresul. Situația este diferită în cazul persoanelor care au locuri de muncă solicitante din punct de vedere fizic. Acestea pot petrece ore întregi în picioare, pot ridica în mod repetat obiecte grele sau pot desfășura activități obositoare, fără suficiente pauze pentru recuperare.

La toate acestea se adaugă și alte probleme. Unele locuri de muncă presupun stres psihosocial mai mare, control redus asupra condițiilor de lucru și expunere la poluarea aerului sau la zgomot. Toți acești factori au fost asociați, în studii anterioare, cu un risc mai mare de demență.

Cercetătorii atrag atenția că persoanele care depun efort fizic mare la serviciu pot avea mai puțin timp și mai puțină energie pentru sport în timpul liber.

Prin urmare, riscul mai mare observat în cazul muncii fizice nu pare să fie rezultatul mișcării în sine. Condițiile de muncă și mediul în care se desfășoară activitatea ar putea avea un rol important.

Cu cât faci mai mult sport în timpul liber, cu atât riscul de demență este mai mic?

Analiza a identificat și o legătură între nivelul activității fizice și riscul de demență. În cazul exercițiilor din timpul liber, nivelurile mai ridicate de activitate au fost asociate cu un risc progresiv mai mic de demență, până la un punct în care beneficiul suplimentar s-a stabilizat.

În cazul activităților fizice solicitante de la serviciu, cercetătorii au observat modelul opus. Riscul de demență a crescut odată cu intensitatea activității, apoi a ajuns la un nivel relativ stabil.

Nici celelalte forme de mișcare zilnică nu au putut fi evaluate cu aceeași certitudine. Activitățile fizice din gospodărie au părut să aibă efecte benefice, însă această concluzie s-a bazat pe un singur studiu. În cazul deplasării active, de exemplu pe jos sau cu bicicleta până la serviciu, cercetătorii au observat o asociere modestă cu un risc mai mare de demență.

Totuși, doar două studii au analizat această legătură. Autorii consideră că sunt necesare mai multe cercetări înainte de concluzii ferme.

Și activitățile sedentare pot avea efecte diferite asupra creierului

O altă cercetare realizată de aceeași echipă și publicată în revista Alzheimer’s & Dementia a analizat legătura dintre activitățile sedentare și structura creierului.

Rezultatele au arătat că activitățile care solicită mintea, chiar dacă se desfășoară în poziția șezut, precum munca la birou, au fost asociate cu un volum mai mare în anumite regiuni ale cortexului cerebral.

Aceste zone sunt implicate în funcțiile executive, care ne ajută să planificăm, să luăm decizii și să ne organizăm activitățile. În schimb, activitățile mai pasive, precum privitul la televizor, au avut asocieri diferite. Cercetătorii subliniază că nici aceste rezultate nu demonstrează o relație directă de cauzalitate.

Ce înseamnă rezultatele pentru persoanele care au muncă fizică

Autorii studiului spun că rezultatele nu trebuie interpretate ca un motiv pentru a evita locurile de muncă solicitante fizic. Studiul nu demonstrează că munca fizică provoacă demență și nici că sportul practicat în timpul liber previne în mod direct boala. Analiza a identificat asocieri, nu relații de cauzalitate.

În plus, majoritatea studiilor incluse s-au bazat pe informațiile oferite de participanți despre propriul nivel de activitate fizică. Acest lucru poate introduce erori de raportare.

Cu toate acestea, diferențele dintre activitatea fizică de la serviciu și cea din timpul liber s-au menținut și după ce cercetătorii au luat în calcul factori precum vârsta, nivelul de educație și bolile cronice.

 „Cu alte cuvinte, atunci când vine vorba despre protejarea creierului, contextul în care are loc activitatea fizică poate conta la fel de mult ca mișcarea în sine”, explică dr. David Raichlen, profesor de biologie și antropologie la USC și coordonatorul cercetării.

Cercetătorul a adăugat că accesul la parcuri sigure, trasee pentru plimbări și facilități pentru activități recreative, dar și timpul liber suficient pentru sport și reducerea factorilor nocivi de la locul de muncă, ar putea avea o importanță la fel de mare ca promovarea activității fizice.

Articole similare