Un studiu amplu, realizat pe aproximativ 23.000 de persoane, arată că cei care nu respectă ore relativ constante de culcare și trezire tind să prezinte simptome mai accentuate de depresie, anxietate și singurătate.
Persoanele cu un program de somn mai puțin regulat au prezentat niveluri mai ridicate de depresie și anxietate.
Cercetătorii au analizat datele a aproximativ 23.000 de participanți, colectate pe parcursul mai multor luni cu ajutorul unor inele inteligente.
Cu cât simptomele depresive erau mai severe, cu atât regularitatea somnului era mai redusă.
Legătura ar putea funcționa în ambele sensuri: somnul neregulat poate contribui la deteriorarea sănătății mintale, dar poate fi și o consecință a acesteia.
Atunci când vine vorba despre somn, atenția se îndreaptă de cele mai multe ori către numărul de ore dormite și calitatea odihnei. Însă există un alt aspect care ar putea conta la fel de mult: regularitatea programului de somn.
Mai exact, nu este vorba doar despre cât dormi într-o noapte, ci și despre cât de consecvent respecți orele de culcare și de trezire de la o zi la alta.
Un studiu condus de cercetători de la Universitatea din California, San Francisco (UCSF) și Universitatea din California, San Diego (UC San Diego), publicat pe 12 noiembrie în revista Scientific Reports, a identificat o asociere între programele neregulate de somn și simptomele mai severe de depresie, anxietate și singurătate.
Cercetarea a analizat regularitatea somnului pe o perioadă mult mai lungă decât studiile anterioare, oferind o imagine mai clară asupra modului în care obiceiurile zilnice de odihnă se pot corela cu sănătatea mintală.
Organismul uman funcționează după un ceas intern, cunoscut drept ritm circadian. Acesta reglează alternanța dintre somn și veghe și este influențat de mai mulți factori, printre care lumina, mesele, activitatea fizică și interacțiunile sociale.
Atunci când orele de culcare și de trezire se schimbă frecvent, acest ritm intern poate deveni mai dificil de sincronizat.
„Orele regulate de somn și de trezire ajută la menținerea ritmurilor circadiene aliniate”, a declarat autoarea principală Ashley Mason, de la Departamentul de Psihiatrie și Științe Comportamentale al UCSF.
Aceasta a explicat că un program neregulat de somn și veghe poate slăbi sincronizarea ritmului circadian, fenomen asociat cu depresia și alte tulburări de sănătate mintală.
Există și un alt aspect important. Schimbarea constantă a orelor de somn poate modifica momentul în care o persoană este expusă la lumină, ia masa, face mișcare sau desfășoară activități sociale. Toate acestea participă la reglarea ceasului biologic.
Pentru a investiga această legătură, cercetătorii au analizat datele a aproximativ 23.000 de participanți înscriși în proiectul TemPredict, lansat în 2020 pentru a evalua dacă informațiile colectate de dispozitivele purtabile ar putea ajuta la identificarea infecției cu COVID-19 înainte ca oamenii să observe apariția simptomelor.
Participanții au furnizat, în medie, date despre somn pentru o perioadă de 154 de zile. Astfel, cercetătorii au putut urmări obiceiurile de somn pe parcursul mai multor luni, nu doar într-un interval scurt.
Vârsta medie a participanților a fost de 46 de ani, iar puțin sub jumătate dintre aceștia erau femei.
Monitorizarea s-a făcut cu ajutorul unor inele inteligente echipate cu senzori care detectau mișcarea și măsurau semnele vitale. Pe baza acestor informații, dispozitivele estimau momentele în care participanții adormeau și se trezeau.
Ulterior, cercetătorii au calculat pentru fiecare persoană un indice al regularității somnului, numit SRI (Sleep Regularity Index). Scorul putea varia între 0 și 100, iar o valoare mai mare indica un program de somn mai constant.
Participanții au completat și chestionare lunare prin care au fost evaluate simptomele de depresie și anxietate, precum și nivelul de singurătate.
Un alt detaliu interesant este că echipa a construit și o imagine a unei „săptămâni tipice”, pentru a compara rezultatele cu cele ale cercetărilor anterioare, care analizaseră perioade mai scurte. Asocierile dintre regularitatea somnului și sănătatea mintală au fost mai puternice atunci când au fost folosite datele colectate pe termen lung.
Rezultatele au arătat o asociere între regularitatea redusă a somnului și nivelurile mai ridicate de depresie și anxietate.
Diferențele au fost vizibile și în scorurile SRI. Participanții care aveau puține simptome depresive sau nu prezentau deloc astfel de simptome au înregistrat un scor mediu de 84.
În schimb, persoanele cu simptome depresive ușoare au avut un scor mediu de 83, cele cu simptome moderate au ajuns la 81, iar participanții cu simptome severe au înregistrat o medie de numai 75.
O tendință asemănătoare a fost observată și în cazul anxietății. Persoanele cu niveluri normale de anxietate au avut un scor mediu SRI de 84, în timp ce participanții cu anxietate severă au înregistrat un scor de 79.
De asemenea, persoanele care raportau un nivel ridicat de singurătate aveau tendința de a prezenta programe de somn și veghe mai puțin regulate.
Diferențele dintre scoruri pot părea mici la prima vedere, însă ele reflectă variații ale consecvenței cu care participanții respectau același program de odihnă.
Pentru a explica mai ușor rezultatele, prima autoare a studiului, Severine Soltani, fostă studentă a programului de masterat în Bioinformatică și Biologie Sistemică de la UC San Diego, a oferit un exemplu concret.
„O persoană cu un SRI de 84 s-ar putea culca și trezi, în medie, cu aproximativ o oră mai devreme sau mai târziu decât în ziua precedentă”, a explicat aceasta.
În cazul unei persoane cu un scor de 75, diferența dintre orele de somn de la o zi la alta ar putea ajunge la aproximativ o oră și jumătate.
Cu alte cuvinte, persoanele cu un program mai puțin regulat tind să aibă variații mai mari ale orelor la care adorm și se trezesc.
Această diferență poate fi importantă atunci când este analizată pe parcursul mai multor luni, deoarece organismul trebuie să se adapteze în mod repetat la schimbările programului zilnic.
Cercetătorii atrag atenția asupra unui aspect esențial: asocierea dintre somnul neregulat și sănătatea mintală precară nu înseamnă automat că unul îl provoacă pe celălalt.
Relația ar putea funcționa în ambele direcții. Un program dezorganizat de somn ar putea contribui la apariția sau agravarea problemelor de sănătate mintală, dar, în același timp, depresia și anxietatea pot influența orele de culcare și de trezire.
Ashley Mason a explicat că somnul neregulat ar putea fi interpretat și ca un simptom al unei stări mintale precare.
Totuși, cercetătoarea a menționat că alte studii longitudinale oferă motive să se creadă că neregularitatea somnului poate apărea înaintea deteriorării sănătății, contribuind la aceasta, și nu doar ca o consecință a problemelor deja existente.
Rezultatele deschid o direcție importantă pentru cercetările viitoare: posibilitatea ca stabilirea unor ore mai constante de culcare și trezire să contribuie la îmbunătățirea sănătății mintale.
Autorii consideră că sunt necesare studii suplimentare pentru a verifica dacă intervențiile care îi ajută pe oameni să își organizeze mai bine programul de somn pot reduce simptomele de depresie și anxietate.
Așadar, regularitatea somnului ar putea fi un element important de urmărit atunci când vorbim despre odihnă și sănătatea mintală. Nu doar numărul de ore petrecute în pat contează, ci și cât de mult reușim să păstrăm un ritm constant de la o zi la alta.
Studiul a fost publicat în revista Scientific Reports, la 12 noiembrie 2026. DOI: 10.1038/s41598-026-77545-y.
