Dormi prost și simți că a doua zi îți este mai greu să reziști tentațiilor alimentare? Un nou studiu arată că somnul slab al unuia dintre parteneri este asociat cu o alimentație mai puțin sănătoasă și pentru celălalt.
Un studiu realizat pe 204 cupluri care locuiau împreună a găsit o legătură între calitatea somnului unui partener și calitatea alimentației celuilalt.
Somnul de proastă calitate a fost asociat cu mai puțin efort și mai puțină încredere în capacitatea de a menține obiceiuri alimentare sănătoase.
Cercetătorii spun că alimentele foarte gustoase și bogate în calorii, precum biscuiții, chipsurile, ciocolata sau bomboanele, pot face parte din acest „efect de domino” în cuplu.
Studiul este observațional, astfel că nu demonstrează că somnul prost provoacă în mod direct o alimentație nesănătoasă.
Se știe deja că somnul insuficient sau de proastă calitate poate influența comportamentul alimentar. Cercetările experimentale au asociat privarea de somn cu un aport caloric mai mare, gustări mai frecvente și un consum crescut de alimente bogate în grăsimi, carbohidrați sau zaharuri.
Dar ce se întâmplă atunci când persoana care doarme prost nu este singură?
Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Concordia sugerează că efectele somnului pot depăși nivelul individual. În cazul cuplurilor care locuiesc împreună, somnul unui partener a fost asociat nu doar cu propria alimentație, ci și cu cea a celuilalt. Studiul a fost publicat în Annals of Behavioral Medicine și a apărut la 9 iulie 2026.
Cu alte cuvinte, dacă unul dintre parteneri doarme prost, nu înseamnă doar că el poate avea mai multe dificultăți în a face alegeri alimentare sănătoase. Asocierea observată de cercetători s-a extins și la partener.
Explicația poate fi mai simplă decât pare: cuplurile care locuiesc împreună își împart și mediul alimentar.
Mănâncă adesea aceleași mese, fac cumpărături împreună, țin aceleași alimente în casă și se confruntă cu aceleași tentații. Astfel, obiceiurile unei persoane pot ajunge să le influențeze pe cele ale celeilalte.
Jean-Philippe Gouin, profesor în cadrul Departamentului de Psihologie și autor corespondent al studiului, explică faptul că persoanele care aveau un partener privat de somn spuneau că au mai puțină încredere în capacitatea lor de a urma o dietă sănătoasă și depuneau mai puțin efort în acest sens.
„Probabil că acest lucru se datorează faptului că partenerul cu lipsă de somn era mai predispus să îi expună la alimente foarte gustoase și bogate în calorii”, spune Gouin, menționând produse precum biscuiții, chipsurile, ciocolata și bomboanele.
Astfel, cercetătorii vorbesc despre un posibil efect de domino: somnul prost poate afecta autoreglarea alimentară a unei persoane, iar contextul de cuplu poate face ca aceste schimbări să se reflecte și în comportamentul partenerului.
Cercetarea a inclus 204 cupluri care locuiau împreună în Canada, adică 408 persoane, cu o vârstă medie de aproximativ 42 de ani. Participanții au completat evaluări privind somnul și alimentația la începutul studiului, după o lună și după trei luni.
În plus, după evaluarea inițială, participanții au ținut timp de 14 zile un jurnal zilnic în care au consemnat aspecte legate de eforturile lor de a avea o alimentație sănătoasă.
Studiul a avut un profil particular: în fiecare cuplu, cel puțin unul dintre parteneri era supraponderal sau obez, cu un indice de masă corporală de cel puțin 25, și încerca să își îmbunătățească alimentația sau activitatea fizică. Aproximativ 95,8% dintre participanți declaraseră că încercau activ să își schimbe dieta.
Pe parcursul celor trei luni, calitatea alimentației s-a îmbunătățit modest, însă calitatea somnului nu s-a modificat semnificativ.
Unul dintre aspectele interesante ale studiului este că cercetătorii nu s-au uitat doar la ce mâncau participanții.
Au analizat și autoreglarea alimentară, adică procesele prin care o persoană încearcă să își controleze și să își mențină comportamentele alimentare în acord cu obiectivele sale.
Somnul mai slab a fost asociat cu un nivel mai redus al efortului de autoreglare și al încrederii că persoana își poate menține obiceiurile alimentare sănătoase. Important este că aceste asocieri au apărut atât pentru propria calitate a somnului, cât și în relația cu somnul partenerului.
Cercetătorii au identificat astfel ceea ce numesc efecte „actor” și „partener”: somnul unei persoane era asociat cu dieta proprie, dar și cu dieta partenerului, chiar și după ce a fost luată în calcul calitatea somnului acestuia.
Participantele au raportat, în medie, diete mai sănătoase și eforturi mai susținute pentru menținerea unor obiceiuri alimentare sănătoase decât participanții de sex masculin.
Totuși, cercetătorii nu au găsit dovezi că sexul ar modifica modul în care somnul unuia dintre parteneri era asociat cu alimentația celuilalt. Cu alte cuvinte, efectul observat între somn și dieta partenerului nu a fost diferit în funcție de gen.
Există însă o limită importantă.
Studiul a fost observațional, iar datele privind somnul, alimentația și autoreglarea s-au bazat în mare parte pe ceea ce au raportat participanții. Prin urmare, rezultatele arată asocieri, dar nu pot demonstra că somnul prost este cauza directă a alimentației nesănătoase.
De exemplu, este posibil ca și alți factori din viața de cuplu să joace un rol: programul de lucru, stresul, planificarea meselor, alimentele disponibile în casă, sprijinul oferit de partener sau chiar conflictele dintre parteneri.
Cercetătorii spun că studiile viitoare ar putea folosi metode mai obiective pentru măsurarea somnului și alimentației și ar putea analiza mai atent mediul alimentar comun al cuplurilor.
Rezultatele deschid și o posibilă direcție pentru intervențiile de sănătate.
Cercetătorii consideră că tratamentele care îmbunătățesc somnul, precum terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie, ar putea fi investigate și ca intervenții care vizează cuplul. Ideea este simplă: dacă îmbunătățirea somnului unei persoane ajută și partenerul să își mențină mai ușor obiceiurile alimentare sănătoase, beneficiul ar putea fi unul comun.
„Trebuie să luăm în considerare contextele sociale în care se manifestă obiceiurile alimentare nesănătoase”, spune Gouin. Potrivit cercetătorului, acest lucru înseamnă inclusiv să fie analizat modul în care un partener influențează comportamentul alimentar al celuilalt, intenționat sau nu.
Iar schimbarea nu ar trebui să însemne doar ca unul dintre parteneri să încerce să doarmă mai bine sau să mănânce mai sănătos.
„Dacă vrem să facem schimbări de durată, ambii parteneri trebuie să colaboreze pentru a schimba mediul domestic și alimentar, astfel încât să fie mai ușor să mențină obiceiuri mai sănătoase pe termen lung”, afirmă Gouin.
Studiul: Maegan Dymarski et al., „Dyadic associations between sleep quality, diet-related self-regulation, and diet quality in couples”, Annals of Behavioral Medicine, 2026. DOI: 10.1093/abm/kaag041.
