Nu este doar oboseala de a doua zi. O nouă analiză amplă arată că persoanele cu insomnie au un risc cu 26% mai mare de accident vascular cerebral (AVC), iar probabilitatea de a ajunge internate în spital este cu 28% mai mare.
Insomnia a fost asociată cu un risc cu 26% mai mare de AVC.
Analiza privind AVC-ul a inclus peste 1,3 milioane de participanți.
Persoanele cu insomnie au avut și cu 28% mai mari șanse de internare în spital, indiferent de motiv.
Cercetarea arată asocieri, nu dovedește că insomnia provoacă direct AVC-ul.
O noapte în care adormi greu poate părea un inconvenient. Când problema se repetă însă, efectele nu se mai limitează neapărat la senzația de oboseală din dimineața următoare. O amplă analiză publicată în Sleep Medicine Reviews a investigat legătura dintre insomnie și mai multe consecințe asupra sănătății, de la AVC și spitalizare până la demență și probleme de sănătate mintală.
Rezultatele atrag atenția în special prin amploarea datelor: pentru analiza privind AVC-ul, cercetătorii au reunit dovezi provenite din studii care au inclus, în total, mai mult de 1,3 milioane de persoane.
Cea mai importantă observație a cercetătorilor a fost legătura dintre insomnie și accidentul vascular cerebral.
Din nouă studii eligibile identificate pentru AVC, șase au fost incluse în meta-analiză. Rezultatul: persoanele cu insomnie au prezentat un risc cu 26% mai mare de AVC comparativ cu persoanele fără insomnie, conform analizei statistice.
Autorii au calculat un hazard ratio de 1,26, cu un interval de încredere de 95% între 1,05 și 1,53. Totuși, amploarea asocierii a variat considerabil între studiile analizate.
Asta nu înseamnă că o persoană care doarme prost va face automat un AVC.
Este vorba despre o asociere statistică observată la nivel de populație, nu despre o predicție pentru un anumit individ.
Cercetătorii fac diferența între o noapte ocazională cu somn prost și insomnie.
Insomnia presupune dificultăți de adormire sau de menținere a somnului, în condițiile în care persoana are oportunitatea de a dormi, iar problema este însoțită de afectarea funcționării în timpul zilei.
Cu alte cuvinte, nu orice noapte albă trebuie interpretată ca insomnie.
O meta-analiză anterioară citată de cercetători estima că insomnia care îndeplinește criteriile internaționale de diagnostic afectează aproximativ 22% din populația generală.
Somnul este strâns legat de funcționarea creierului și de starea generală de sănătate. Atunci când problemele de somn persistă, cercetătorii sunt interesați de posibilele mecanisme prin care acestea se pot asocia cu diferite boli.
Noua analiză nu stabilește însă un singur mecanism prin care insomnia ar provoca AVC.
Mai mult, autorii subliniază că studiile incluse au folosit definiții diferite pentru insomnie și că utilizarea medicamentelor pentru somn a fost luată în considerare într-o măsură limitată. Aceste aspecte pot influența rezultatele.
Legătura observată nu s-a limitat la AVC.
Cercetătorii au analizat și spitalizările. Cinci studii au examinat acest aspect, iar trei au fost incluse în meta-analiză.
Rezultatul: persoanele cu insomnie au avut cu 28% mai mari șanse de a fi internate în spital din orice cauză.
Și aici este importantă interpretarea corectă: cifra nu spune că insomnia este cauza tuturor internărilor și nici că fiecare persoană cu insomnie are o probabilitate individuală cu 28% mai mare de a ajunge la spital.
Este o asociere observată în datele analizate.
Analiza a inclus dovezi privind mai multe rezultate legate de sănătatea creierului.
Majoritatea analizelor incluse au identificat o asociere între insomnie și demența de orice cauză, deși rezultatele nu au fost consecvente în toate studiile.
În cazul bolii Alzheimer, dovezile au fost mai consistente. În schimb, pentru demența vasculară, rezultatele au fost mixte.
Așadar, cercetarea nu permite concluzia că insomnia provoacă Alzheimer sau demență. Ea arată că cele două probleme apar asociate în datele analizate.
Revizuirea a identificat, de asemenea, asocieri între insomnie și depresie, precum și comportamente suicidare.
Acest lucru întărește ideea că tulburările de somn nu ar trebui privite întotdeauna ca o problemă izolată. Somnul, sănătatea mintală și sănătatea creierului se pot afla într-o relație complexă.
În același timp, aceste rezultate trebuie interpretate cu atenție, deoarece o analiză de tip „umbrella review” reunește rezultate din numeroase cercetări, iar existența unei asocieri nu stabilește automat direcția cauzală.
Pentru a evalua efectele mai largi ale insomniei, cercetătorii au căutat studii în două baze de date medicale importante, MEDLINE și EMBASE, până în august 2025.
Au combinat rezultatele unor analize sistematice existente cu trei noi analize sistematice ale studiilor primare, axate pe AVC, accidente profesionale și spitalizare.
Lucrarea a fost realizată de o echipă condusă de Luca Vignatelli, de la IRCCS Istituto delle Scienze Neurologiche di Bologna, Italia.
Studiul a fost publicat în Sleep Medicine Reviews, iar titlul lucrării este Insomnia as risk factor for brain, mental and general health consequences: an umbrella systematic review. DOI: 10.1016/j.smrv.2026.102372.
Autorul principal, Luca Vignatelli, consideră că insomnia merită mai multă atenție ca posibil indicator al stării de sănătate a creierului și a sănătății mintale.
La rândul său, Stefan Seidel, unul dintre autorii studiului, subliniază importanța includerii somnului în discuțiile despre sănătatea creierului la orice vârstă. Cercetătorii susțin o mai mare conștientizare a insomniei, a tratamentului acesteia și a igienei somnului în programele de promovare a sănătății.
Rezultatele nu înseamnă că orice persoană care are câteva nopți proaste este în pericol imediat de AVC.
Cercetarea arată că, la nivel populațional, insomnia este asociată cu mai multe probleme importante de sănătate, iar legătura este suficient de consistentă pentru a merita atenție medicală.
În același timp, autorii recunosc limite importante ale analizei: definițiile insomniei au fost diferite între studii, utilizarea medicamentelor pentru somn nu a fost analizată suficient, iar natura studiilor nu permite stabilirea unei relații directe de cauză și efect.
Mesajul cercetării este, astfel, mai nuanțat decât „insomnia provoacă AVC”: somnul persistent de proastă calitate poate fi un semnal care merită luat în serios atunci când este însoțit de probleme de funcționare în timpul zilei sau devine o problemă constantă.
