Pizza, mezelurile și dulciurile ar putea fi asociate cu un declin mai rapid al atenției la persoanele în vârstă care au o variantă genetică legată de Alzheimer, arată un studiu.
O variantă genetică asociată cu un risc mai mare de Alzheimer ar putea face creierul mai vulnerabil la o alimentație bogată în carne procesată, pizza, dulciuri și cereale rafinate. Un studiu realizat pe 185 de persoane în vârstă a identificat o legătură între acest tip de dietă și scăderea mai rapidă a atenției la purtătorii unei anumite variante genetice.
Ceea ce mâncăm ar putea influența sănătatea creierului pe termen lung, însă efectele alimentației nu sunt aceleași pentru toată lumea. Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Murdoch și Alzheimer’s Research Australia arată că persoanele în vârstă care au o anumită variantă genetică asociată cu boala Alzheimer ar putea fi mai vulnerabile la efectele unei diete de tip occidental.
Cercetătorii au urmărit timp de peste șapte ani un grup de 185 de persoane din Perth, Australia. Rezultatele au arătat că persoanele care aveau alela APOE ε4 și consumau mai multe alimente specifice dietei occidentale prezentau o scădere mai rapidă a capacității de atenție.
Această asociere nu a apărut și la participanții care nu aveau varianta genetică respectivă.
"Alimentația este deosebit de interesantă, deoarece reprezintă un factor care poate fi modificat relativ ușor, însă oamenii nu reacționează neapărat în același mod la aceleași tipare alimentare", a explicat coordonatoarea studiului, dr. Carolina Blagojevic Castro, de la Centrul pentru Îmbătrânire Sănătoasă al Universității Murdoch, potrivit studiului publicat în MDPI-Nutrients.
Pe baza datelor din Western Australia Memory Study (WAMS), echipa de cercetare a identificat două tipare alimentare principale: dieta occidentală și dieta sănătoasă, denumită de cercetători "prudentă".
Dieta occidentală includea alimente precum:
În schimb, dieta prudentă includea fructe, legume, verdețuri cu frunze, usturoi și cereale integrale.
La începutul studiului, niciunul dintre participanți nu avea un diagnostic de demență. Cercetătorii au evaluat predispoziția genetică a fiecărei persoane, inclusiv prezența variantei APOE ε4, și au testat în mod repetat capacitățile cognitive pe parcursul anilor.
Evaluările au vizat atenția, memoria, funcțiile executive, limbajul, memoria de recunoaștere și capacitatea cognitivă generală.
APOE ε4 este cea mai importantă variantă genetică frecventă asociată cu un risc crescut de boală Alzheimer. Prezența acesteia nu înseamnă că o persoană va dezvolta în mod sigur boala, ci indică o predispoziție genetică mai mare.
Cercetătorii au folosit această informație pentru a analiza dacă legătura dintre alimentație și modificările capacităților cognitive diferă în funcție de riscul genetic.
Rezultatele au indicat că persoanele care aveau alela APOE ε4 și urmau mai îndeaproape dieta occidentală prezentau o scădere mai rapidă a atenției în timp.
"Principala noastră descoperire a fost că, în rândul persoanelor care aveau alela APOE ε4, o mai mare apropiere de tiparul alimentar occidental s-a asociat cu un declin mai rapid al atenției în timp", a explicat dr. Blagojevic Castro.
Cercetătoarea a subliniat și faptul că această legătură nu a apărut la întregul grup de participanți.
"Una dintre cele mai interesante constatări a fost că asocierea cu declinul cognitiv nu s-a observat la toate persoanele, ci a apărut în mod specific la purtătorii alelei APOE ε4", a mai subliniat cercetătoarea.
Studiul nu a identificat o asociere semnificativă între dieta prudentă și declinul cognitiv. De asemenea, cercetătorii nu au observat o legătură semnificativă între dieta occidentală și declinul cognitiv în cazul persoanelor care nu aveau alela APOE ε4.
"Nu am identificat asocieri semnificative între tiparul alimentar mai sănătos, numit prudent, și declinul cognitiv. De asemenea, nu am găsit o asociere între tiparul alimentar occidental și declinul cognitiv în cazul persoanelor care nu aveau alela APOE ε4", a precizat dr. Blagojevic Castro.
Aceste rezultate nu demonstrează că o alimentație sănătoasă nu are beneficii pentru creier. Ele arată doar că, în cadrul acestui studiu, cercetătorii nu au identificat o legătură semnificativă între tiparul alimentar prudent analizat și evoluția capacităților cognitive.
Potrivit cercetătoarei, rezultatele susțin ideea că relația dintre alimentație și sănătatea creierului poate varia în funcție de particularitățile biologice ale fiecărei persoane.
"Ceea ce mâncăm ar putea reprezenta o parte a unui tablou mult mai amplu al îmbătrânirii sănătoase a creierului. Rezultatele noastre arată de ce este importantă cercetarea diferențelor individuale. În viitor, strategiile de protejare a sănătății creierului ar putea fi nevoite să țină cont atât de stilul de viață, cât și de factorii biologici, în loc să presupună că aceeași abordare funcționează la fel de bine pentru toată lumea", a declarat aceasta.
Totuși, cercetătoarea atrage atenția că studiul are un caracter observațional. Acest lucru înseamnă că rezultatele evidențiază o asociere, dar nu demonstrează că dieta occidentală provoacă direct declinul atenției.
"Cu toate acestea, studiul nostru este observațional, astfel că sunt necesare cercetări suplimentare înainte ca aceste rezultate să poată sta la baza unor recomandări alimentare specifice în funcție de riscul genetic", mai notează cercetătorii.
Prin urmare, rezultatele nu justifică concluzia că pizza, mezelurile sau dulciurile provoacă în mod direct boala Alzheimer. Ele sugerează însă că, la unele persoane cu predispoziție genetică, alimentația ar putea avea o legătură cu evoluția anumitor capacități cognitive, iar această posibilă relație merită investigată în studii viitoare.