Creatinina crescută: ce înseamnă și de ce apare. Semnal de alarmă pentru rinichi și nu numai

Într-un organism sănătos, rinichii filtrează creatinina din sânge și o elimină prin urină. Din acest motiv, nivelurile crescute pot indica o problemă renală.

Cantitatea de creatinină din sânge este influențată de masa musculară, motiv pentru care bărbații au, în general, valori mai mari decât femeile.

Care sunt valorile normale ale creatininei

Intervalele de referință pot varia ușor între laboratoare, însă în general sunt considerate:

• Bărbați: 0,7 - 1,2 mg/dL (sau 60 - 110 µmol/L)
• Femei: 0,5 - 1,0 mg/dL (sau 45 - 90 µmol/L)

Valorile peste aceste praguri sunt considerate crescute, însă interpretarea depinde de factori precum vârsta, masa musculară, hidratarea și contextul clinic.

În practica medicală, creatinina peste 1,2 mg/dL la bărbați și peste 1,0 mg/dL la femei este adesea considerată ridicată.

Analiza se face printr-o probă de sânge. Pe baza acesteia, medicii pot estima și rata de filtrare renală.

În unele cazuri, se solicită și colectarea urinei pe 24 de ore, pentru a compara valorile din sânge cu cele eliminate urinar. Acest raport oferă informații despre eficiența rinichilor în filtrarea creatininei.

Cauzele creatininei crescute

Cele mai frecvente cauze sunt legate de afectarea funcției renale. Printre acestea:

• infecții renale
• glomerulonefrită (inflamația structurilor de filtrare ale rinichiului)
• calculi renali care blochează căile urinare
• insuficiență renală

Există însă și cauze temporare sau reversibile, fără legătură directă cu boala renală:

• sarcină
• deshidratare
• consum crescut de proteine (dietă sau suplimente)
• exerciții fizice intense

Anumite medicamente pot crește temporar creatinina sau pot afecta rinichii.

De asemenea, afecțiuni precum diabetul, hipertensiunea arterială și bolile cardiace pot contribui la deteriorarea funcției renale și la creșterea valorilor, potrivit Medical News Today.

Simptomele creatininei crescute

Simptomele depind de cauza subiacentă și de gradul afectării renale.

Toxicitate medicamentoasă

Poate apărea în contextul unor antibiotice, diuretice sau medicamente cardiovasculare. Simptomele includ:

• retenție de lichide
• oboseală severă
• confuzie
• greață
• dificultăți de respirație
• ritm cardiac neregulat
• durere toracică

Infecție renală (pielonefrită)

O infecție netratată poate duce la afectare renală severă. Simptome:

• febră și frisoane
• durere lombară sau în flanc
• urină tulbure, închisă la culoare sau cu sânge
• urinări dureroase și frecvente
• greață și vărsături

Glomerulonefrită

Poate apărea în contextul unor boli autoimune sau infecții:

• hipertensiune arterială
• scăderea cantității de urină
• urină spumoasă
• edeme la nivelul feței și gleznelor
• dureri lombare

Diabet

Poate duce în timp la afectarea rinichilor. Simptome:

• sete crescută
• urinare frecventă
• oboseală
• vedere încețoșată
• vindecare lentă a rănilor
• furnicături la nivelul membrelor

Hipertensiune arterială

De multe ori asimptomatică, dar poate afecta vasele renale și duce la creșterea creatininei.

Boli cardiace

Pot influența indirect funcția renală. Simptome posibile:

• durere toracică
• dificultăți de respirație
• oboseală
• edeme
• palpitații

Obstrucția căilor urinare

Blocajele cauzate de pietre sau tumori pot duce la acumularea urinei în rinichi:

• durere laterală sau lombară
• greață și vărsături
• urinare dureroasă
• sânge în urină
• febră

Insuficiența renală

Poate fi acută sau cronică.

Semne de formă acută:

• edeme
• modificări ale cantității de urină
• dificultăți respiratorii
• confuzie
• slăbiciune

Semne de formă cronică:

• insomnie
• mâncărimi
• lipsa poftei de mâncare
• crampe musculare