John Deanfield, profesor britanic de cardiologie la University College London, director al Institutului Național de Cercetare a Rezultatelor Cardiovasculare (NICOR) din Marea Britanie și consilier principal al Public Health England (PHE) în domeniul prevenirii bolilor cardiovasculare, a fost prezent la cea de-a 64-a ediție a Congresului Național de Cardiologie de la Sinaia, organizat de Societatea Română de Cardiologie în perioada 17-20 septembrie 2025.
John Deanfield a explicat pentru DC Medical că, în bolile cardiovasculare, avem în sfârșit “rețeta” prevenției la scară populațională: înțelegem cauzele, știm principalii factori de risc și îi putem reduce prin tratament și schimbări de stil de viață - o investiție timpurie în “arterele” noastre, cu impact real asupra sănătății publice.
“Ne aflăm într-o situație unică în ceea ce privește bolile cardiovasculare, pentru că putem aborda cu adevărat prevenția la nivel de populație. Motivul este că înțelegem cauzalitatea pentru boala coronariană mai bine decât pentru aproape orice altă boală. Cunoaștem factorii de risc care explică majoritatea infarctelor și a accidentelor vasculare cerebrale la vârste mai înaintate. Știm și că suntem expuși acestor factori timp de mulți ani înainte ca boala clinică să apară. Avem, de asemenea, modalități de a reduce expunerea la risc, fie prin medicamente, fie prin schimbări comportamentale și despre asta cred că trebuie să vorbim.
Când facem aceste lucruri, practic investim în arterele noastre și prevenim problemele viitoare mai târziu în viață. E o oportunitate fantastică de a profita la maximum în fața unei boli importante, cu impact real asupra sănătății publice”, a spus John Deanfield, pentru DC Medical.
John Deanfield subliniază că țintirea celor patru factori-cheie: fumat, colesterol, tensiune arterială și diabet, aduce beneficii clinice reale, iar cheia nu e moralizarea, ci reducerea treptată a riscurilor. Schimbările mici, începute devreme și susținute, au efect cumulativ și scad semnificativ riscul cardiovascular pe termen lung.
“Factorii majori de risc pentru bolile cardiovasculare sunt:
Fumatul
Colesterolul
Tensiunea arterială
Diabetul
Știm că dacă îi țintim și îi reducem, obținem beneficii clinice. Abordarea tradițională a medicilor a fost, poate, cam simplistă: le ținem pacienților lecții și le spunem să nu mai facă anumite lucruri, sperând că ne vor asculta. Adesea nu o fac!
Putem fi însă mai subtili: putem reduce expunerea la riscuri diminuând, treptat, factorii nocivi de-a lungul timpului, încă de mult mai devreme. Numim asta strategie de reducere a riscurilor.
Dacă luăm ca exemplu alimentația, nu le spunem oamenilor “nu mai mâncați”, ci să-și schimbe treptat dieta: cantitatea, tipurile de alimente etc. Așa reducem efectele negative ale supraponderalității și obezității asupra viitorului.
Un exemplu similar este tutunul: fumatul de țigări combustibile este extrem de dăunător pentru multiple boli, inclusiv bolile cardiovasculare. Dacă reducem fumul combustibil, putem face o diferență reală pentru sănătate.
Am învățat, în Regatul Unit și la nivel global, că cu cât începem mai devreme, cu atât rezultatele sunt mai bune. Investițiile mărunte, făcute devreme și susținute, produc o mare diferență asupra riscurilor viitoare. Acesta este esențialul strategiei de reducere a riscurilor”, ne-a spus John Deanfield.
Fumatul de țigări combustibile este extrem de nociv, iar interzicerea lui în spațiile publice a dus rapid la mai puține cazuri de infarct. Dovadă clară că reducerea expunerii la fum are beneficii imediate. O abordare de tip “harm reduction” (trecere la produse cu risc mai mic, precum nicotina orală) poate amplifica efectele, așa cum arată exemplul Suediei, unde daunele legate de tutun au scăzut dramatic la nivel populațional.
“Fumatul este un factor de risc crucial, pentru că fumatul combustibil este foarte nociv. Când s-a interzis fumatul în spațiile publice, s-a observat foarte repede un efect asupra rezultatelor cardiovasculare: în câteva luni, numărul pacienților care ajungeau la spital cu evenimente cardiovasculare acute, precum infarctul, a scăzut. Avem deci dovezi că reducerea expunerii la fumul combustibil produce un beneficiu imediat.
Știm, de asemenea, că există pași pentru a reduce expunerea la produse legate de tutun care sunt mult puțin nocive decât fumatul combustibil. Dacă le introducem treptat în strategia de prevenție și reducem fumatul combustibil ca rezultat, ne așteptăm la beneficii similare.
În Suedia, de pildă, trecerea multor persoane (în special bărbați) de la fumatul combustibil la nicotină orală a fost urmată de o scădere dramatică a daunelor legate de tutun - de la unele dintre cele mai ridicate niveluri din Europa la unele dintre cele mai scăzute”, a spus John Deanfield.
Există consens că oprirea fumatului și prevenirea debutului la tineri sunt esențiale. Pentru fumătorii care nu se pot lăsa imediat, o strategie de “harm reduction” - alternative mai sigure precum vapingul, nicotina orală sau tutunul încălzit - poate reduce semnificativ riscul, deoarece aceste produse sunt mult mai puțin dăunătoare decât țigările aprinse (principala sursă de substanțe cancerigene și efecte adverse).
“Medicii știu foarte bine că fumatul de țigări combustibile este extrem de dăunător, iar oprirea fumatului la cei care deja fumează este ideală. La fel de vital este să împiedicăm tinerii să înceapă să fumeze. Există consens pe aceste puncte. Ceea ce nu e întotdeauna cunoscut suficient este potențialul de a reduce daunele la persoanele care nu reușesc să se lase imediat, nu doar spunându-le “opriți fumatul” fără alternative, ci oferindu-le alternative și ghidându-le într-o călătorie de scădere a riscului.
Aici intră vapingul, produsele orale cu nicotină și altele similare, care sunt în mod evident mult mai puțin dăunătoare decât țigările combustibile. Ele pot fi pași valoroși pentru a reduce impactul fumatului la nivel de populație.
Există studii care arată clar că nicotina orală și vapingul sunt mai puțin dăunătoare pentru multiple categorii de boli (cancer, boli cardiovasculare etc.).
Nicotina orală, de exemplu, nu este cancerigenă și nu provoacă direct infarcte sau accidente vasculare. Încălzirea tutunului este, de asemenea, mai sigură decât arderea lui; cel mai rău lucru rămâne țigara aprinsă, sursa principală de substanțe cancerigene și efecte adverse”, ne-a mai spus John Deanfield.
Comunicarea preventivă trebuie să treacă de la “nu ai voie”, la împuternicire: explicăm ce pași mici pot face oamenii, îi ajutăm să-i mențină și astfel obțin beneficii cumulative în timp.
Prevenția timpurie, susținută - ca un “cont de economii” pentru artere - generează “dobândă compusă” în sănătate.
Medicii nu au fost întotdeauna foarte buni la a comunica publicului oportunitățile reale de autogestionare a sănătății. Trebuie să informăm altfel: să explicăm ce pot face oamenii și să-i ajutăm efectiv să o facă, împuternicindu-i. Marea diferență este să ieșim din logica deciziilor binare “nu face asta/cealaltă”. Lucrurile mici, făcute devreme și susținute, produc beneficii incrementale.
Această idee - reducerea riscurilor prin schimbări timpurii și menținerea lor pe tot parcursul vieții - câștigă teren. E ca și cum am investi în „arterele” noastre, la fel cum o facem pentru finanțele personale: nu te apuci să economisești pentru pensie la 64 de ani, ci mai devreme, ca să beneficiezi de „dobândă compusă”. În sănătate, „dobânda compusă” înseamnă beneficii acumulate în timp”, a completat John Deanfield.
Idealul este prevenirea expunerii, mai ales la tineri, dar pentru fumătorii care nu se pot lăsa imediat, soluțiile de tip “harm reduction” pot reduce semnificativ riscul. În privința alimentației, calitate mai bună, evitarea obezității și, la nevoie, terapii moderne anti-obezitate sunt pași graduali care, împreună, scad expunerea la risc pe termen lung.
“Să luăm doi factori de risc: fumatul și alimentația/supraponderalitatea.
La fumat, primul obiectiv e evident: evitarea completă a expunerii - idealul pentru un copil născut azi e să nu fie expus niciodată la tutun sau produse conexe. Totuși, mulți oameni încă fumează și din diverse motive nu se pot lăsa imediat. Pentru ei, trebuie strategii alternative care permit, eventual, expunerea la nicotină într-un mod mult mai puțin dăunător. Există deja o gamă de produse care reduc riscul bolilor legate de fumat. Acesta e un exemplu clar de reducere a riscurilor.
La alimentație, nu ne putem opri din mâncat, dar putem atenua riscul îmbunătățind calitatea alimentelor, evitând obezitatea și, acum, folosind și medicamente noi care ajută la prevenirea și gestionarea obezității și a consecințelor sale. Toate acestea sunt pași graduali pentru a reduce expunerea la risc, în paralel cu eforturile de a-i face pe tineri să evite factorii de risc încă de la început”, a cochis John Deanfield.