Cum se stabilește planul de tratament în tumora cerebrală? Dr. Dan Benția (SANADOR) explică rolul RMN-ului, al biopsiei și dreptul pacientului de a decide.
O investigație imagistică reprezintă primul pas pe drumul unui diagnostic neurochirurgical, însă imaginile spun doar o parte din poveste. Modul în care medicul traduce aceste date tehnice într-un plan clar de tratament influențează direct deciziile și starea emoțională a pacientului.
Dr. Dan Benția, medic primar neurochirurgie la Spitalul Clinic SANADOR, explică detaliat pașii unei consultații, rolul investigațiilor avansate și limitele pe care chirurgul le respectă atunci când pacientul ezită.
Traseul medical începe adesea în cabinetul de imagistică. Detaliile oferite de un RMN sau un CT sunt esențiale pentru a forma o primă ipoteză de lucru. Cu toate acestea, medicul avertizează că o imagine nu oferă o certitudine absolută.
"Pacientul ajunge la neurochirurg cu un RMN sau un CT, de preferat efectuat cu substanță de contrast. În general, tumorile captează substanța de contrast, iar cele maligne o captează mai intens. Există însă și tumori care nu prezintă captare.
Pe baza investigațiilor se stabilește un diagnostic prezumtiv. Urmează o discuție amănunțită, în care pacientul este informat despre diagnosticul probabil, despre posibilitatea ca tumora să fie benignă sau malignă și despre opțiunile terapeutice", explică dr. Dan Benția, medic primar neurochirurgie la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Certitudinea medicală apare doar în laborator, după analiza țesutului extras. Progresele tehnologice permit astăzi identificarea precisă a profilului tumoral, ceea ce dictează conduita terapeutică ulterioară.
"Trebuie subliniat că diagnosticul de certitudine este oferit doar de biopsie. Imagistica ne permite să ne formăm o opinie și să o comunicăm pacientului, însă confirmarea vine exclusiv prin examen histopatologic.
Astăzi, pe lângă examenul anatomopatologic clasic, există și analiza imunohistochimică, prin care sunt studiați diferiți markeri tumorali. Abia după aceste investigații putem stabili cu certitudine diagnosticul lezional", clarifică specialistul SANADOR.
Intervenția chirurgicală este o etapă critică, dar nu reprezintă întotdeauna întregul tratament. În cazurile oncologice, chirurgul lucrează în echipă cu oncologul și radioterapeutul. Dialogul transparent privind riscurile și beneficiile rămâne obligatoriu.
"Pacientul trebuie informat cu privire la indicația chirurgicală, la riscurile intervenției, la prognostic și la șansele de succes. În cazul tumorilor maligne, trebuie explicat faptul că intervenția chirurgicală reprezintă doar o componentă a tratamentului multimodal. Este esențial ca pacientul să înțeleagă toate aceste aspecte.
Discuția trebuie să fie onestă, indiferent dacă are loc într-un spital privat sau într-un spital de stat. Pacientul semnează un consimțământ informat, în care sunt prezentate atât beneficiile, cât și riscurile intervenției", afirmă dr. Dan Benția.
O operație pe creier implică un impact emoțional uriaș. Medicul subliniază că actul chirurgical nu este o procedură banală, iar decizia finală aparține întotdeauna pacientului, care poate avea nevoie de timp de gândire.
"Operația este una complexă și nu trebuie tratată ca o procedură simplă. După această etapă se poate merge mai departe. Există însă și situații în care pacientul se oprește și spune că nu dorește, cel puțin pentru moment, intervenția.
Am avut astfel de cazuri și recent, la Sanador. Unii consideră că riscurile sunt prea mari, doresc să discute cu familia și nu sunt încă pregătiți să ia o decizie. În aceste situații, discuția se întrerupe până când pacientul revine și își exprimă opțiunea", a concluzionat dr. Dan Benția, în exclusivitate la DC Medical și DC News.