Reflexele arhaice, cunoscute și sub denumirea de "reflexe neonatale" sau "instincte", sunt primele mișcări involuntare ale nou-născutului. Ele apar încă din prima oră de viață și indică nivelul de dezvoltare al centrilor subcorticali ai creierului.
Kinetoterapeutul Camelia Ștefan explică importanța reflexelor neonatale în evoluția motorie a copilului.
Urmărește VIDEO dând CLICK pe imaginea de mai sus
"Reflexele arhaice, denumite popular "instincte" sau, în termeni de specialitate, "reflexe neonatale", sunt acele mișcări involuntare care ne arată nivelul de dezvoltare al centrilor subcorticali ai nou-născutului - încă din prima oră după naștere. De la aceste reflexe pornește, de fapt, dezvoltarea și comportamentul motor al bebelușului.
Sunt în jur de 20, dar putem vorbi despre cele mai importante. Toate au o însemnătate, însă unele sunt mai sugestive pentru părinți, iar altele mai relevante pentru medici.
Toate sunt importante. Poate cel mai elocvent este reflexul suptului, cu care ne naștem.
Trebuie menționat că aceste reflexe se formează încă din viața intrauterină. De exemplu, reflexul suptului apare între săptămânile 32 și 36 de sarcină - fiind vizibil ecografic. La naștere, medicul neonatolog îl evaluează imediat, în momentul în care copilul este pus pentru prima dată la sân", a spus Camelia Ștefan, kinetoterapeut, în exclusivitate la DC Medical și DC News, în cadrul emisiunii DrPsy.
Înainte ca bebelușul să învețe să zâmbească, să se ridice sau să meargă, corpul lui "vorbește" prin reflexe. Aceste mișcări involuntare, numite reflexe arhaice sau reflexe neonatale, sunt primele semne ale dezvoltării neurologice.
"Au o perioadă de instalare, cum spuneam - în jurul săptămânilor 32-36 de sarcină. Apoi, o perioadă de manifestare, de regulă până la 3-4 luni. Unele pot dura până la 6 luni, iar cele mai multe dintre ele se sting până în jurul vârstei de un an. Totuși, maturizarea sistemului nervos central continuă până la aproximativ 2 ani, deci mai este de lucru în această perioadă.
Dacă un reflex sau mai multe persistă după vârsta de un an, nu trebuie să ne îngrijorăm automat, decât dacă această persistență apare într-un context clinic mai larg. Evaluarea reflexelor nu se face izolat, ci întotdeauna corelată cu tabloul clinic și motric al copilului", a spus Camelia Ștefan, kinetoterapeut.
Nou-născuții vin pe lume cu o serie de reflexe care le permit să interacționeze cu mediul și să își asigure supraviețuirea. Aceste reflexe arhaice nu sunt doar mișcări întâmplătoare, ci semnale importante despre dezvoltarea neurologică. De la mersul automat la căutarea instinctivă a sânului, fiecare reflex are un rol precis în pregătirea copilului pentru mișcările voluntare ce vor urma în primele luni de viață, explică kinetoterapeutul Camelia Ștefan.
"Unul foarte cunoscut este reflexul pasului sau al mersului automat. Dacă susținem bebelușul sub axile și îi atingem tălpile de o suprafață plană, el începe instinctiv să pășească. Pare că "merge", dar de fapt este un reflex care, mai târziu, dispare - fiind înlocuit de reacțiile posturale și labirintice ce apar odată cu maturizarea sistemului nervos.
Un alt exemplu este reflexul punctelor cardinale. Medicul atinge ușor zona din jurul gurii - obrajii sau buza superioară - iar bebelușul întoarce capul și deschide gurița, căutând sânul. Este un reflex care îl ajută să găsească sursa de hrană, chiar și noaptea, când mama este adormită.
Apoi avem reflexul mano-bucal: dacă aplicăm o presiune ușoară în palmele bebelușului, el își strânge degetele și, simultan, deschide gurița. Este o formă de "comunicare" - un semnal instinctiv că mama și sursa de hrană sunt aproape.
Un alt reflex important este reflexul de târâre - prezent imediat după naștere. Dacă așezăm copilul pe burtică, el își flexează membrele și încearcă instinctiv să se împingă înainte. Este o pregătire pentru mișcările de mai târziu: rostogolire, târâre și mersul propriu-zis", a spus Camelia Ștefan, kinetoterapeut.
De la primele clipe de viață, corpul nou-născutului transmite mesaje esențiale prin mișcări involuntare numite reflexe arhaice. Aceste reflexe nu doar că ajută bebelușul să supraviețuiască, ci oferă și indicii prețioase despre maturizarea sistemului nervos și armonia conexiunilor dintre creier și corp.
"Reflexele arhaice sunt instrumente de supraviețuire și totodată indicatori ai dezvoltării neurologice. Ele ne spun cât de bine se adaptează organismul nou-născutului la mediul înconjurător și cât de armonios evoluează conexiunile dintre creier și corp", a spus Camelia Ștefan, kinetoterapeut.
Urmărește VIDEO dând CLICK pe imaginea de mai sus