Robotul chirurgical poate crește precizia unor intervenții pe creier și coloană, dar nu ia decizii în locul medicului. Neurochirurgul Ștefan Cosmin Suditu explică de ce tehnologia nu înseamnă că robotul „operează singur” și unde poate face diferența.
Tehnologia robotică a ajuns și în neurochirurgie, atât în intervențiile cerebrale, cât și în cele spinale. Însă prezența unui robot în sala de operație nu înseamnă că acesta funcționează autonom și ia decizii în locul medicului.
Medicul primar neurochirurg Ștefan Cosmin Suditu a explicat, la Academia de Sănătate, care este de fapt rolul robotului în neurochirurgia modernă.
„Robotul este pornit de neurochirurg și este oprit de neurochirurg”
Neurochirurgul spune că trebuie făcută o distincție între autonomia robotului și utilizarea lui ca instrument care îl ajută pe medic.
„În primul rând, aș dori să facem o distincție între autonomia robotului chirurgical și prezența robotului chirurgical ca adjuvant. Atât în neurochirurgia cerebrală, cât și în neurochirurgia spinală, robotul are un rol bine determinat, însă, ca să zic așa, robotul este pornit de neurochirurg și este oprit de neurochirurg”.
Potrivit medicului, robotul are un rol de sprijin în intervenție, nu de înlocuire a neurochirurgului.
Ce îi ajută pe neurochirurgi
În neurochirurgia spinală, tehnologia robotică poate ajuta în special la anumite proceduri care necesită precizie.
„Ce ne ajută pe noi, neurochirurgii și, în special, pe colegii care fac neurochirurgie spinală? În primul rând, repetitivitatea și, în special, execuția geometrică, eliminarea fatigabilității și, bineînțeles, creșterea preciziei chirurgicale când vorbim, în special, de fixările vertebrale, respectiv inserția șuruburilor vertebrale transpediculare prin mijloace, bineînțeles, minim invazive”.
Medicul explică faptul că avantajul este legat de precizia anumitor gesturi chirurgicale.
Robotul poate fi folosit și în intervențiile pe creier
Robotica are un rol și în neurochirurgia cerebrală, în special în neurochirurgia funcțională.
„Există, de asemenea, și chirurgia cerebrală, partea robotică, în special în neurochirurgia funcțională, atunci când ne adresăm maladiilor de tip boala Parkinson, disfuncția unui nucleu subtalamic, unde inserția unui electrod în profunzimea creierului, cu precizie micronică, la grad, este clar în avantajul robotului”.
Ce nu poate face robotul
Chiar dacă poate crește precizia anumitor gesturi, robotul are limite importante. Neurochirurgul subliniază că decizia medicală îi aparține medicului.
„Însă ce nu poate să facă robotul? Nu poate să judece, nu poate să se adapteze unor situații imprevizibile, cum, în marile chirurgii, știm cu toții, în chirurgia de transplant, în chirurgia cardiacă, în neurochirurgia vasculară, în special, imprevizibilul se poate întâmpla în orice moment”.
De aceea, potrivit medicului, robotul nu înlocuiește judecata neurochirurgului.
„Însă robotul, clar, ne ajută să creștem și mai mult precizia actului chirurgical”.
„Suntem departe de a vorbi” despre autonomia robotului
În ceea ce privește posibilitatea ca robotul să opereze autonom, medicul spune că tehnologia este încă departe de acest scenariu.
„Despre autonomie suntem departe de a vorbi pe partea de robotic exclusiv. Repet, neurochirurgul este cel care judecă și excelează prin judecată, iar robotul vine ca un adjuvant”.
Iar tehnologia robotică poate fi combinată cu metode moderne de imagistică.
„Împreună cu, bineînțeles, tehnici moderne de imagistică sau sincronizarea imagisticii cu acești roboți, astfel încât această interfață să crească și mai mult precizia gestului chirurgical”.
Astfel, în neurochirurgia modernă descrisă de medic, robotul nu este cel care decide ce trebuie făcut. El este un instrument folosit de neurochirurg pentru a crește precizia anumitor intervenții.