EXCLUSIV Putem afla cu adevărat cât mai avem de trăit? Adevărul despre ceasul nostru biologic
Putem afla câți ani mai avem de trăit? Adevărul despre ceasul biologic, calculele medicilor și marja de eroare a longevității umane.
Înțelegerea procesului de îmbătrânire rămâne una dintre cele mai mari provocări ale medicinei moderne. Dincolo de boli sau de factorii de mediu, organismul uman funcționează după un ritm intern complex. Dar poate fi acest ceas biologic evaluat cu adevărat? Și, mai ales, ne poate spune el câți ani mai avem de trăit?
Putem calcula speranța de viață individuală?
Discuția a pornit de la o dilemă fundamentală privind durata vieții umane și modul în care ritmul nostru intern influențează această durată.
"Există posibilitatea de a estima, în cadrul acestei noțiuni, durata de viață așteptată? Lăsând deoparte bolile, care, după cum ați arătat, pot fi controlate chiar prin mijloace spectaculoase, și concentrându-ne strict asupra procesului de îmbătrânire, poate fi estimată această durată?
Există posibilitatea de a estima ce înseamnă ceasul biologic pentru o anumită persoană. Dacă estimările nu sunt foarte precise, trebuie spus acest lucru. Totuși, îl putem evalua și chiar regla într-o anumită măsură", a întrebat acad. prof. univ. dr. Irinel Popescu, realizatorul emisiunii Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Acuratețea estimărilor
Răspunsul experților este nuanțat. Ştiinţa poate oferi repere valoroase, dar nu poate indica o dată exactă. Evaluarea ceasului biologic oferă o imagine de ansamblu, nu un verdict precis.
"Evident, nu putem vorbi de o acuratețe foarte mare la nivel de luni, ci mai degrabă la nivel de ani, ceea ce este acceptabil în momentul actual.
Pentru o astfel de estimare trebuie introduși în ecuație toți factorii relevanți, nu doar ceasul biologic în sine, ci și contextul patologic al persoanei respective, deoarece acesta poate reduce durata vieții", a explicat prof. dr. Gabriel Ioan Prada, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Statistica din spatele longevității
Pe lângă analiza individuală, specialiștii folosesc modele matematice aplicate la nivelul întregii populații. Speranța de viață se modifică pe măsură ce avansăm în vârstă, iar șansele statistice se reconfigurează la fiecare prag depășit.
"Pe de altă parte, există și calcule care se pot face la nivel populațional, precum așa-numita speranță de viață la naștere. Există o speranță de viață la naștere, dar și o speranță de viață la o anumită vârstă, care poate fi de asemenea calculată.
Astfel, se poate spune că, dacă am ajuns la 65 de ani, avem șansa să mai trăim încă 10 ani, de exemplu, sau că, dacă am ajuns la 90 de ani, mai avem șansa să trăim încă 5 ani. Desigur, este vorba despre o probabilitate, nu despre o certitudine.
Putem depăși cu 10 sau chiar 15 ani această vârstă estimată. Este o medie statistică, însă una importantă, deoarece ne oferă o perspectivă asupra existenței noastre", a adăugat prof. dr. Gabriel Ioan Prada.
-
-
Păstăile cresc glicemia? Ce se întâmplă după ce mănânci 200 de grame22.08.2026, 18:29
-
-
-
EXCLUSIV Boala Alzheimer: diagnostic și tratament. Dr. Dafin Mureșanu, la Academia de Sănătate
EXCLUSIV Bolile inflamatorii intestinale, afecțiuni sistemice cu impact digestiv, hepatic și cutanat. Dr. Răzvan Iacob: Inflamația digestivă să fie stăpânită
Prioritate la toaletă oriunde în țară. Cine are acest drept.
EXCLUSIV Diferența dintre migrenă, cefalee, durere de cap. Dr. Adina Roceanu | Academia de Sănătate
EXCLUSIV Orchestra Medicilor din București, tradiție care transformă pasiunea în artă simfonică. Dr. Mircea Penescu: Impresionantă
EXCLUSIV Când e necesară operația varicelor
EXCLUSIV Prof. dr. Simin Aysel Florescu, despre hantavirus: Nu există nici vaccin și nici tratament specific
EXCLUSIV Prof. dr. Codruț Sarafoleanu, despre capcanele climatice și urbane care extind sezonul alergiilor
EXCLUSIV Vaccinare și infecții: provocările pediatriei. Prof. dr. Doina Pleșca | Academia de Sănătate
EXCLUSIV Medicina de călătorie, ghid. Conf. univ. dr. Ion Ștefan, la Academia de Sănătate
EXCLUSIV Paradoxul tratamentului lui Donald Trump. Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, la Academia de Sănătate
EXCLUSIV Legătura dintre flora intestinală și bolile cronice. Dr. Sanda Maria Crețoiu, la Academia de Sănătate
EXCLUSIV Hipertensiunea pulmonară, cauze. Prof. univ. dr. Cristian Oancea: Paletă largă
EXCLUSIV Cataracta NU este o urgență! Monica Pop: Oamenii din țara asta se grăbesc și nu știu de ce!
EXCLUSIV Bolile inflamatorii intestinale. Dr. Răzvan Iacob, la Academia de Sănătate
Dr. Răzvan Iacob este invitatul zilei la Academia de Sănătate.
