Concediul nu este doar o modalitate de relaxare. Un studiu desfășurat timp de 40 de ani arată câte zile libere pe an pot reduce efectele stresului și pot contribui la o viață mai lungă.
Dacă ai tendința să amâni concediul sau să lași zilele libere nefolosite, poate merită să îți schimbi planurile. Un studiu desfășurat pe parcursul a 40 de ani arată că vacanțele nu reprezintă doar un răsfăț, ci pot avea un impact real asupra speranței de viață.
Cercetarea, realizată de Societatea Europeană de Cardiologie, a descoperit că persoanele care își luau anual mai mult de trei săptămâni de concediu aveau un risc de deces cu 37% mai mic decât cele care petreceau mai puțin timp în vacanță. Explicația este simplă: stresul acumulat în timp afectează sănătatea mai mult decât se credea.
Specialiștii au urmărit, timp de 40 de ani, evoluția a 1.222 de bărbați de vârstă mijlocie care prezentau un risc crescut de boli cardiovasculare.
Participanții au fost împărțiți în două grupuri. Primul a primit recomandări pentru un stil de viață mai sănătos, care includeau schimbări legate de alimentație și activitatea fizică. Cel de-al doilea grup nu a primit astfel de indicații.
Rezultatele au scos la iveală un aspect surprinzător. În grupul care urma recomandările pentru un stil de viață sănătos, persoanele care își luau concedii mai scurte aveau o rată a mortalității mai ridicată. În plus, acestea munceau mai mult și dormeau mai puțin decât participanții care își acordau vacanțe mai lungi.
Cercetătorii au observat și un alt posibil factor. Respectarea strictă a recomandărilor privind stilul de viață ar fi putut crea un stres suplimentar, deoarece participanții simțeau presiunea de a respecta permanent un set de reguli, potrivit BlueZones.
Concluzia cercetării este clară: alimentația echilibrată și exercițiile fizice nu pot elimina efectele negative ale stresului cronic.
"Nu credeți că un stil de viață sănătos poate compensa munca excesivă și lipsa concediilor. Vacanțele pot reprezenta o metodă eficientă de reducere a stresului", a declarat profesorul Timo Strandberg, de la Universitatea din Helsinki.
Locuitorii din așa-numitele Zone Albastre, regiunile cu cea mai mare concentrare de centenari, nu sunt feriți de stresul cotidian. Diferența constă în modul în care aleg să îl gestioneze.
Alte cercetări au ajuns la o concluzie asemănătoare. Controlul stresului reduce riscul apariției unor boli asociate înaintării în vârstă, inclusiv boala Alzheimer și afecțiunile cardiovasculare.
Datele arată că peste 52% dintre angajații din Statele Unite au încheiat anul cu zile de concediu neutilizate. În total, s-au pierdut peste 600 de milioane de zile libere.
Specialiștii subliniază că o vacanță nu presupune neapărat o călătorie. O perioadă de odihnă acasă, câteva zile fără obligații profesionale sau chiar o zi liberă dedicată propriei persoane pot avea efecte benefice asupra sănătății.
Dacă un concediu nu este posibil în acest moment, există alte obiceiuri care pot ajuta la diminuarea stresului.
Plimbările zilnice ocupă primul loc pe listă. Toți centenarii studiați aveau acest obicei în comun. O plimbare după programul de lucru poate reduce tensiunea acumulată și oferă o pauză binevenită de la problemele cotidiene.
Grădinăritul reprezintă o altă activitate recomandată. Munca în grădină implică mișcare, menține corpul activ și aduce satisfacția cultivării propriilor fructe și legume.
Apartenența la o comunitate spirituală oferă sprijin emoțional pentru multe persoane. Aproape toți centenarii incluși în cercetările despre Zonele Albastre aveau o credință religioasă și găseau alinare prin aceasta.
Un ritm de viață mai lent poate face diferența. Rafaella Monne, o femeie din Sardinia care a trăit 107 ani, a rezumat această idee într-un singur sfat.
"Viața este scurtă. Nu alerga atât de repede încât să o ratezi", a spus Rafaella Monne.
Potrivit specialiștilor, un ritm mai echilibrat poate reduce inflamația din organism și oferă mai mult spațiu pentru lucrurile care contează cu adevărat, precum alimentația sănătoasă, relațiile apropiate, timpul petrecut alături de familie și descoperirea unui scop personal.
