La 47 de ani, calitatea vieții poate ajunge la cel mai scăzut nivel. Ce se schimbă după această vârstă și ce recomandă un medic cardiolog pentru sănătate și stare de bine.
Calitatea vieții poate ajunge la cel mai scăzut nivel în jurul vârstei de 47 de ani, după care percepția asupra propriei vieți se poate îmbunătăți. Un studiu realizat de economistul David Blanchflower, de la Dartmouth College, pe baza datelor din 132 de țări, indică o evoluție în formă de U a satisfacției față de viață în funcție de vârstă.
Potrivit analizei, punctul minim apare, în medie, la 47,2 ani în țările dezvoltate și la 48,2 ani în cele în curs de dezvoltare. Acest tipar se menține indiferent de nivelul de educație, starea civilă sau statutul pe piața muncii.
Datele sugerează că perioada de mijloc a vieții poate aduce o scădere a satisfacției personale, dar aceasta nu înseamnă neapărat un declin pe termen lung. După atingerea punctului minim, curba calității vieții percepute urcă.
"La 47 de ani, calitatea vieții este, în medie, la cel mai scăzut nivel. Dar e o scădere trecătoare, nu un declin. E punctul din care urci", explică dr. Ramona Bălan, medic cardiolog, într-o postare pe pagina sa de Instagram.
Medicul atrage însă atenția asupra unei distincții importante: rezultatele descriu o medie statistică, nu o regulă valabilă pentru fiecare persoană. Experiențele individuale pot fi diferite, iar vârsta nu determină singură felul în care cineva își evaluează viața.
Pe lângă felul în care ne raportăm la schimbările care apar odată cu vârsta, obiceiurile zilnice au un rol important pentru sănătate. Dr. Ramona Bălan recomandă câteva măsuri practice care pot susține atât starea generală de bine, cât și sănătatea cardiovasculară.
"Ce poți face, ca medic îți sugerez:
Tensiunea arterială crescută, colesterolul ridicat și valorile anormale ale glicemiei pot trece neobservate mult timp. Verificarea periodică a acestor parametri ajută la identificarea din timp a unor factori de risc și la stabilirea măsurilor potrivite, în funcție de rezultatele fiecărei persoane.
Mișcarea regulată, somnul suficient, relațiile sociale și gestionarea stresului completează măsurile de prevenție. Aceste obiceiuri nu garantează o anumită stare de satisfacție personală, dar pot contribui la menținerea sănătății și a calității vieții.
