Teama de bătrânețe are un impact grav și vizibil asupra corpului.
Frica de bătrânețe nu este doar o stare de spirit trecătoare, ci un factor care poate lăsa urme adânci în organism. Un studiu recent, realizat de cercetătorii de la NYU School of Global Public Health, demonstrează că femeile care resimt o anxietate crescută față de îmbătrânire prezintă semne de degradare celulară accelerată.
Până acum, îngrijorările legate de bătrânețe erau tratate strict ca probleme de natură emoțională. Noua cercetare, publicată în jurnalul Psychoneuroendocrinology, sugerează însă că experiențele subiective influențează direct măsurătorile obiective ale vârstei noastre.
"Anxietatea legată de îmbătrânire nu este doar o preocupare psihologică. Ea poate marca corpul cu consecințe reale asupra sănătății", explică Mariana Rodrigues, autor principal al studiului.
Femeile resimt adesea o presiune socială mai mare în ceea ce privește menținerea tinereții și a aspectului fizic. Pe lângă standardele de frumusețe, ele se confruntă cu griji legate de fertilitate și cu responsabilitatea îngrijirii părinților vârstnici.
Observarea declinului fizic la membrii familiei alimentează teama că același scenariu se va repeta în cazul lor, transformând o observație cotidiană într-un factor de stres cronic.
Cercetătorii au analizat datele a 726 de femei participante la studiul Midlife in the United States Study. Participantele au raportat frecvența îngrijorărilor legate de aspectul fizic, problemele de sănătate și capacitatea de a avea copii.
În paralel, probele de sânge au permis evaluarea îmbătrânirii biologice cu ajutorul a două ceasuri epigenetice: DunedinPACE, care măsoară ritmul îmbătrânirii, și GrimAge2, care estimează acumularea de daune biologice asociate vârstei.
Rezultatele arată o asociere clară între anxietatea față de îmbătrânire și un ritm accelerat al îmbătrânirii biologice, conform indicatorului DunedinPACE. Dintre toate temerile analizate, cele legate de sănătate au avut cea mai puternică legătură cu accelerarea procesului de îmbătrânire.
În schimb, anxietatea legată de aspect sau fertilitate nu a prezentat o asociere semnificativă. Cercetătorii explică această diferență prin faptul că îngrijorările legate de sănătate persistă pe măsură ce vârsta crește, în timp ce preocupările legate de frumusețe sau reproducere tind să se reducă.
Studiul subliniază un aspect critic și anume relația dintre frica de bătrânețe și deteriorarea organismului este puternic influențată de obiceiurile noastre zilnice.
Conform cercetătorilor de la NYU, comportamentele de coping nefavorabile, cum ar fi fumatul sau consumul de alcool, pot fi instrumente prin care anxietatea de vârstă își exercită efectul asupra ceasului biologic. Atunci când acești factori au fost luați în calcul, asocierile s-au estompat.
"Analiza noastră identifică anxietatea legată de îmbătrânire ca fiind un factor psihologic modificabil. Acesta pare să modeleze biologia procesului de îmbătrânire", subliniază profesorul Adolfo Cuevas.
