Vârsta de 50 de ani, momentul când corpul începe să se degradeze rapid

Timpul trece liniar, dar procesul de îmbătrânire al corpului uman nu urmează același ritm constant. Viața noastră trece prin etape distincte: creșterea rapidă din copilărie, stabilitatea din tinerețe și o accelerare a îmbătrânirii odată cu înaintarea în vârstă. Un studiu recent a identificat un punct de cotitură crucial în această evoluție: în jurul vârstei de 50 de ani.

Îmbătrânirea se accelerează după 50 de ani

Cercetătorii de la Academia Chineză de Științe au realizat o analiză detaliată a modificărilor proteice din țesuturile corpului uman pe măsură ce înaintăm în vârstă.

"Pe baza modificărilor asociate îmbătrânirii proteinelor, am dezvoltat ceasuri proteomice specifice țesuturilor și am caracterizat traiectoriile de îmbătrânire la nivelul organelor. Analiza temporală a relevat o inflexiune a procesului de îmbătrânire în jurul vârstei de 50 de ani, vasele de sânge fiind țesuturi care îmbătrânesc precoce și sunt extrem de susceptibile la acest proces", au scris oamenii de știință, potrivit Science Alert.

Metoda și descoperirile majore

Studiul a inclus analize pe 76 de donatori decedați în urma unor traumatisme cerebrale, cu vârste între 14 și 68 de ani. Țesuturile prelevate acopereau șapte sisteme majore ale corpului: cardiovascular, digestiv, imunitar, endocrin, respirator, integumentar și musculoscheletal, plus probe de sânge.

Oamenii de știință au catalogat proteinele găsite și au observat cum se modifică nivelurile acestora odată cu îmbătrânirea. Au identificat 48 de proteine asociate cu diverse boli cronice care cresc odată cu vârsta, incluzând afecțiuni cardiovasculare, fibroze tisulare, boala ficatului gras și tumori hepatice.

Schimbări marcante între 45 și 55 de ani

"Cele mai evidente modificări proteomice au loc între 45 și 55 de ani", explică cercetătorii.

Această perioadă marchează remodelări semnificative în multe țesuturi, iar aorta este cel mai vulnerabil organ, indicând o susceptibilitate puternică la îmbătrânire. De asemenea, pancreasul și splina prezintă schimbări continue.

Pentru a valida rezultatele, oamenii de știință au izolat o proteină asociată îmbătrânirii aortelor la șoareci și au injectat-o în animale tinere. Acestea au prezentat performanțe fizice reduse, scăderea forței de prindere, rezistență diminuată, precum și probleme de echilibru și coordonare. În plus, au apărut semne clare ale îmbătrânirii vasculare.

Procesul de îmbătrânire: un fenomen în etape

Rezultatele actuale completează descoperiri anterioare care sugerau existența a două vârfuri ale îmbătrânirii, în jurul vârstelor de 44 și 60 de ani.

"Îmbătrânirea umană este un proces complicat, pas cu pas, care implică sisteme diferite", spun autorii studiului.

Această înțelegere detaliată a modului în care îmbătrânirea afectează fiecare organ la momentul potrivit poate conduce la dezvoltarea unor intervenții medicale personalizate, care să încetinească sau să atenueze impactul îmbătrânirii.

"Studiul nostru este pregătit să construiască o hartă proteomică multi-țesut pe o perioadă de 50 de ani, oferind o înțelegere profundă a mecanismelor dezechilibrului proteostaziei în organele îmbătrânite și relevând tipare universale și specifice de îmbătrânire", notează cercetătorii.

Ei subliniază că aceste informații ar putea deschide calea pentru dezvoltarea unor tratamente țintite împotriva îmbătrânirii și bolilor asociate vârstei, îmbunătățind astfel sănătatea adulților mai în vârstă.

Cercetarea a fost publicată în prestigiosul jurnal Cell.