Oamenii din întreaga lume ating vârste tot mai înaintate, însă anii câștigați nu sunt neapărat ani sănătoși. Un amplu studiu publicat în The Lancet Public Health arată că omenirea petrece din ce în ce mai mult timp trăind cu boli cronice și dizabilități.
Să trăim până la 80 sau chiar 90 de ani este, fără îndoială, un succes al medicinei moderne. Însă apare o întrebare tot mai importantă: câți dintre acești ani sunt trăiți cu adevărat în stare bună de sănătate?
Răspunsul oferit de unul dintre cele mai ample studii privind sănătatea populației mondiale este îngrijorător. Cercetătorii au descoperit că oamenii trăiesc mai mult decât în trecut, dar petrec și mai mulți ani confruntându-se cu boli cronice, dureri persistente, probleme psihice sau dizabilități. Cu alte cuvinte, longevitatea crește mai rapid decât sănătatea.
Analiza, realizată pe baza estimărilor Global Burden of Disease (GBD) 2023 și publicată în The Lancet Public Health, a evaluat evoluția speranței de viață și a speranței de viață sănătoase în perioada 1990-2023, în aproape toate țările și teritoriile lumii.
Cercetătorii au analizat ceea ce specialiștii numesc „decalajul de morbiditate”, diferența dintre speranța totală de viață și numărul de ani trăiți în stare bună de sănătate.
Rezultatele arată că acest decalaj s-a mărit constant.
În 1990, oamenii petreceau în medie 8,8 ani din viață în stare de sănătate precară. În 2023, această perioadă a ajuns la 10,7 ani, adică aproape doi ani în plus.
Mai mult, în prezent oamenii își petrec aproximativ 14,5% din viață confruntându-se cu probleme importante de sănătate, comparativ cu 13,6% în urmă cu trei decenii.
Specialiștii atrag atenția că aceste probleme nu mai apar doar la vârste foarte înaintate. Creșterea anilor trăiți cu boli și dizabilități este observată pe întreaga durată a vieții adulte.
Datele arată că speranța de viață globală a crescut spectaculos.
Și speranța de viață sănătoasă a crescut, însă într-un ritm mai lent:
Diferența dintre cele două valori explică de ce oamenii petrec tot mai mulți ani trăind cu afecțiuni cronice.
Nici pandemia de COVID-19 nu a schimbat această tendință. Deși a redus temporar speranța de viață în multe state, evoluția pe termen lung a rămas aceeași: anii câștigați sunt însoțiți de mai multe boli.
„Constatările noastre sugerează că progresele viitoare în ceea ce privește sănătatea populației vor proveni nu numai din ajutorul acordat oamenilor pentru a trăi mai mult, ci și din ajutorul acordat acestora pentru a trăi mai sănătos”, a explicat dr. Christopher Murray, director al Institutului pentru Metrici și Evaluare în Sănătate (IHME) din cadrul Universității Washington, conform Medical Xpress.
Acesta subliniază că succesul sistemelor medicale nu ar trebui măsurat doar prin creșterea speranței de viață, ci și prin numărul de ani petrecuți fără boli sau dizabilități.
Unul dintre cele mai surprinzătoare rezultate ale studiului este că țările cu cele mai dezvoltate sisteme medicale înregistrează și cele mai mari decalaje de morbiditate.
În 2023:
Explicația este simplă: oamenii trăiesc suficient de mult încât să dezvolte boli cronice care nu mai sunt fatale, dar afectează semnificativ calitatea vieții.
La nivel regional, zona cu venituri ridicate a înregistrat un decalaj mediu de 12,7 ani, în timp ce Africa subsahariană a avut cel mai mic decalaj, 9 ani.
Studiul confirmă un fenomen observat de mult timp.
Femeile au o speranță de viață mai mare decât bărbații aproape peste tot în lume, însă această longevitate vine la pachet cu mai mulți ani petrecuți în stare de sănătate precară.
În 2023:
Diferența apare în toate regiunile lumii și indiferent de nivelul de dezvoltare economică.
„Femeile trăiesc mai mult decât bărbații aproape peste tot în lume, dar petrec, de asemenea, o parte mai mare din acești ani suplimentari în stare de sănătate precară”, a explicat Catherine Bisignano, redactor științific senior la IHME și coautoare a studiului.
Potrivit acesteia, prevenția și îngrijirea bolilor cronice încă din fazele incipiente ar putea reduce semnificativ povara dizabilității asupra societății.
Mai bine de jumătate din totalul anilor petrecuți în stare de sănătate precară este provocat de un număr relativ redus de afecțiuni cronice.
Printre cele mai importante se numără:
În total, aceste afecțiuni au fost responsabile pentru 57,4% din toți anii trăiți în stare de sănătate precară în 2023.
Autorii studiului subliniază că o mare parte dintre anii pierduți din cauza bolilor sunt legați de factori de risc asupra cărora se poate interveni.
La nivel mondial, cei mai importanți sunt:
În regiunile mai sărace, precum Africa subsahariană, malnutriția și poluarea aerului continuă să fie printre principalele cauze care afectează sănătatea populației.
Autorii studiului avertizează că îmbătrânirea populației va pune o presiune din ce în ce mai mare asupra sistemelor de sănătate.
Pentru ca anii suplimentari de viață să fie și ani de calitate, este nevoie de investiții mai mari în prevenție, depistarea precoce a bolilor, controlul diabetului și obezității, servicii de sănătate mintală, recuperare medicală și îngrijire pe termen lung pentru bolnavii cronici.
Mesajul cercetătorilor este clar: adevărata provocare a secolului XXI nu mai este doar să prelungim viața oamenilor, ci să le oferim cât mai mulți ani trăiți cu sănătate, autonomie și o bună calitate a vieții.
