Vin, bere sau tărie? Un studiu gigantic pe 340.000 de oameni arată că tipul de alcool din pahar îți poate dicta longevitatea. Ce au descoperit cercetătorii
Datele din 2026 arată că băuturile alcoolice au efecte diferite asupra longevității. Vinul consumat în cantități mici este singurul asociat cu o scădere a mortalității datorită polifenolilor. De cealaltă parte, berea și spirtoasele cresc riscul de deces cardiovascular, chiar și atunci când sunt consumate rar.
De decenii întregi, comunitatea științifică dezbate o întrebare spinoasă: sunt unele băuturi alcoolice "mai sănătoase" decât altele? Dacă impactul negativ al consumului excesiv este un fapt bine stabilit, efectele dozelor mici au rămas mult timp învăluite în mister.
Un studiu de amploare, care a inclus peste 340.000 de adulți din Regatul Unit, aduce răspunsuri noi. Datele, prezentate în cadrul Sesiunii Științifice Anuale a Colegiului American de Cardiologie (ACC.26), arată că tipul de băutură contează la fel de mult ca cantitatea atunci când evaluăm riscurile pentru sănătate pe termen lung.
Cercetătorii au analizat obiceiurile de consum și ratele de mortalitate pentru 340.924 de participanți din baza de date UK Biobank, pe o perioadă medie de peste 13 ani. La începutul monitorizării, fiecare voluntar a completat un chestionar detaliat de nutriție.
Pentru o claritate maximă, oamenii de știință au raportat totul la "grame de alcool pur". Ca punct de referință, o bere normală, un pahar de vin sau o porție mică de tărie conțin aproximativ 14 grame de alcool pur. Subiecții au fost împărțiți în patru categorii, de la consumatori ocazionali (sub 20 de grame pe săptămână) până la consumatori de risc înalt.
Rezultatele generale confirmă pericolele excesului. Persoanele din categoria cu consum ridicat au prezentat un risc cu 24% mai mare de deces din orice cauză, o creștere cu 36% a riscului de deces prin cancer și o probabilitate cu 14% mai mare de deces din cauza bolilor de inimă.
Totuși, la niveluri de consum mic și moderat, harta riscurilor se modifică radical în funcție de ce se află în pahar. În timp ce spirtoasele, berea și cidrul au crescut semnificativ riscul de deces, vinul a demonstrat un efect opus. Consumatorii moderați de vin au înregistrat un risc de deces cardiovascular cu 21% mai mic comparativ cu cei care nu beau deloc. În schimb, chiar și un consum redus de bere sau tărie a crescut riscul de deces cardiac cu 9%.
Cum se explică această discrepanță? Oamenii de știință propun două argumente majore. Pe de o parte, vinul roșu conține antioxidanți puternici și polifenoli, substanțe care protejează sistemul cardiovascular.
Pe de altă parte, contextul social joacă un rol important. Vinul face parte adesea din ritualul mesei și este preferat de persoane care au, în general, o dietă mai echilibrată și un stil de viață mai activ. Berile și băuturile spirtoase sunt consumate mai des în afara meselor și se asociază frecvent cu alte obiceiuri dăunătoare.
Deși studiul beneficiază de o forță statistică uriașă datorită numărului mare de participanți, autorii recomandă prudență. Cercetarea este una observațională și nu poate stabili o legătură directă de cauză și efect așa cum ar face-o un studiu clinic controlat.
În plus, cantitățile de alcool au fost raportate chiar de către participanți la începutul studiului, fără a monitoriza dacă aceștia au schimbat obiceiurile pe parcursul celor 13 ani.
Totodată, voluntarii din UK Biobank sunt, în medie, mai sănătoși decât populația generală, element care poate limita aplicarea globală a concluziilor. Cu toate acestea, datele oferă cea mai clară nuanțare de până acum a modului în care alegerile noastre zilnice ne afectează viitorul.
