Nu doar alimentația mediteraneană și mersul pe jos îi ajută pe locuitorii celebrei „Zone Albastre” din Sardinia să ajungă la vârste impresionante în stare bună de sănătate.
Un nou studiu arată că există un ingredient mai puțin discutat, dar extrem de important: felul în care gândesc, se adaptează la schimbări și își trăiesc viața de zi cu zi. Cercetătorii au descoperit că persoanele care îmbătrânesc sănătos sunt mai curioase, mai deschise la experiențe noi, își gestionează mai bine stresul și petrec aproape dublu timp făcând activități care le stimulează mintea.
Oamenii trăiesc astăzi mai mult decât în urmă cu un secol, însă longevitatea nu înseamnă automat și o bătrânețe sănătoasă. Tot mai multe cercetări încearcă să răspundă la întrebarea care îi preocupă pe specialiști și pe public deopotrivă: de ce unii oameni ajung la 90 sau chiar 100 de ani păstrându-și mobilitatea, memoria și starea de bine, în timp ce alții dezvoltă probleme de sănătate mult mai devreme?
Un răspuns vine din una dintre cele mai studiate regiuni ale lumii în materie de longevitate – „Zona Albastră” din centrul-estul Sardiniei, Italia.
La începutul anilor 2000, oamenii de știință au identificat câteva regiuni în care locuitorii nu doar că trăiesc foarte mult, ci îmbătrânesc remarcabil de sănătos. Acestea au fost denumite „Zone Albastre” și includ Sardinia (Italia), Okinawa (Japonia), Ikaria (Grecia) și Nicoya (Costa Rica).
Într-un studiu publicat recent în International Journal of Applied Positive Psychology, cercetătorii au vrut să afle dacă secretul longevității ține doar de stilul de viață sau dacă și personalitatea joacă un rol important.
Au fost analizați 125 de adulți cu vârste între 71 și 101 ani, care locuiau fie în Zona Albastră din Sardinia, fie într-o zonă rurală învecinată.
Rezultatele au arătat diferențe clare.
Persoanele din Zona Albastră au obținut scoruri semnificativ mai mari la capitolul deschidere către experiențe noi.
Cu alte cuvinte, aceștia:
Această atitudine se reflectă și în rutina lor zilnică.
În medie, seniorii din Zona Albastră petrec 11,3 ore pe săptămână făcând activități care stimulează creierul și corpul, precum cititul, grădinăritul sau alte hobby-uri. În comparație, persoanele din zona rurală apropiată dedică acestor activități doar 6,8 ore pe săptămână.
Deși dieta mediteraneană este adesea prezentată drept cheia longevității, cercetătorii spun că povestea este mult mai complexă, conform Medical Xpress.
Studiul arată că locuitorii Zonei Albastre folosesc strategii mai eficiente pentru a face față problemelor cotidiene. Ei gestionează mai bine stresul și se adaptează mai ușor la schimbările inevitabile care apar odată cu înaintarea în vârstă.
Această capacitate de adaptare s-a asociat cu o stare generală de sănătate mai bună.
Dintre cele cinci mari trăsături de personalitate analizate, extraversiunea, amabilitatea, conștiinciozitatea, deschiderea și nevroticismul, una s-a remarcat prin efectele negative.
Persoanele cu un nivel ridicat de nevroticism, adică cele predispuse la anxietate, îngrijorare excesivă, depresie, nesiguranță și stres, au raportat o calitate mai slabă a vieții și o percepție mai negativă asupra propriei sănătăți fizice.
Cu alte cuvinte, nu doar bolile influențează modul în care oamenii își percep sănătatea, ci și felul în care reacționează emoțional la provocările vieții.
Cercetătorii au observat că, indiferent de locul în care trăiau participanții, două trăsături au fost asociate constant cu o satisfacție mai mare față de viață:
Aceste caracteristici au fost legate de o stare psihologică mai bună și de o percepție mai pozitivă asupra propriei vieți.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, calitatea vieții reprezintă percepția fiecărei persoane asupra propriei existențe, în raport cu valorile, obiectivele și așteptările sale.
Așadar, îmbătrânirea sănătoasă nu înseamnă doar absența bolilor.
Înseamnă și păstrarea independenței, a echilibrului emoțional, a relațiilor sociale și a sentimentului că viața are în continuare sens.
Autorii spun că rezultatele susțin modelul psihologic numit „Optimizarea selectivă cu compensare” (SOC).
Pe scurt, persoanele care îmbătrânesc cel mai bine nu încearcă să facă exact aceleași lucruri ca la 40 de ani.
În schimb, își acceptă limitele, își concentrează energia asupra activităților pe care încă le pot face bine și găsesc soluții pentru a compensa ceea ce au pierdut odată cu trecerea timpului.
Această combinație dintre adaptabilitate, optimism și implicare în activități care stimulează mintea pare să fie unul dintre cele mai importante ingrediente ale unei bătrâneți active.
Mesajul cercetătorilor este unul încurajator: nu este nevoie să locuiești într-o „Zonă Albastră” pentru a beneficia de aceste avantaje. Cultivarea curiozității, menținerea hobby-urilor, dezvoltarea relațiilor sociale și învățarea unor strategii eficiente de gestionare a stresului sunt obiceiuri care pot fi adoptate oriunde și la orice vârstă și care pot contribui la o viață mai lungă, dar mai ales mai bună.
