Celulele ascunse care îți încetinesc vindecarea și favorizează bolile. Accelerează îmbătrânirea

Unele celule din corp nu mor niciodată. Ele rămân "ascunse", active și dăunătoare, sabotând repararea țesuturilor, alimentând inflamația și crescând riscul de boli grave. Acționează ca niște sabotori invizibili, accelerând îmbătrânirea și afectând fiecare organ din corp.

Pe măsură ce timpul trece, îmbătrânirea este inevitabilă. Pielea acumulează riduri și linii de expresie, stresul lasă urme, iar celulele suferă daune. Unele celule se autodistrug, altele pot deveni canceroase, iar altele devin celule senescente, adevărații "zombi" ai corpului nostru.

Ce sunt celulele senescente?

Celulele senescente nu mai pot să se dividă, dar rămân metabolice active. În loc să moară, acestea evită sistemul imunitar și persistă în organism, inclusiv în creier.

"Nu mai sunt celula originală care erau înainte", explică Miranda Orr, cercetător în neuroștiințe la Washington University School of Medicine.

Aceste celule diferă în funcție de tipul de țesut, factorii de stres care le-au afectat și modul în care organismul îmbătrânește, sănătos sau patologic.

Rolurile benefice ale senescenței celulare

Senescența nu este întotdeauna negativă. Celulele senescente pot avea efecte pozitive, contribuind la:

• Dezvoltarea organismului
• Regenerarea țesuturilor
• Vindecarea rănilor

Acestea sunt denumite celule senescente fiziologice, fiind inofensive și nelegate de îmbătrânire sau boli.

Senescența și cancerul: o sabie cu două tăișuri

Senescența are un rol dublu în cancer:

• Poate opri proliferarea celulelor deteriorate sau potențial canceroase, acționând ca mecanism de protecție.
• În schimb, celulele senescente pot favoriza dezvoltarea tumorilor prin molecule inflamatorii și modificări ale țesutului, cunoscute sub numele de SASP (senescence-associated secretory phenotype).

Aceste celule pot afecta și alte celule din jur, "infectându-le" prin mediul lor inflamator.

Senescența în creier: între sănătate și boală

În țesutul cerebral sănătos, celulele musculare netede vasculare pot deveni senescente. Însă în boli precum Alzheimer, celulele cele mai afectate includ:

• Neuronii
• Astrocitele
• Celulele precursorii oligodendrocitare
• Microglia

"Domeniul neuroștiințelor depune eforturi uriașe pentru a identifica și analiza celulele senescente", spune Orr.

Catalogarea și terapiile celulare

Cercetătorii, inclusiv Orr, creează baze de date precum Cellular Senescence Network pentru a clasifica celulele senescente. De asemenea, dezvoltă terapii inovatoare:

• Senolitice: elimină celulele senescente
• Senomorfice: reduc secrețiile nocive ale acestor celule

Deși mai este mult de explorat, cercetarea celulelor senescente progresează rapid și promite tratamente care pot încetini îmbătrânirea și reduce riscul bolilor asociate.