Ambrozia poate transforma sfârșitul verii și începutul toamnei într-un adevărat coșmar pentru persoanele alergice. Dar există și o parte mai puțin cunoscută: cercetătorii studiază de ani de zile compușii din ambrozie pentru posibile efecte biologice.
Ambrozia este unul dintre principalii alergeni ai sezonului de toamnă, iar polenul său are un potențial alergizant ridicat.
Cele mai frecvente simptome sunt strănutul, nasul înfundat sau care curge, mâncărimea nasului și gâtului și ochii roșii, apoși sau iritați. Polenul poate agrava și simptomele astmului.
Evitarea expunerii, antihistaminicele și corticosteroizii nazali pot controla simptomele, iar pentru persoanele cu alergii importante există și imunoterapia alergen-specifică.
Ambrozia nu trebuie confundată cu pelinul sau cu alte plante din genul Artemisia. Unele cercetări de laborator au identificat compuși interesanți în Ambrosia, dar nu există suficiente dovezi clinice pentru a recomanda planta ca tratament.
Pentru unii oameni, venirea toamnei înseamnă temperaturi mai plăcute, frunze colorate și mai mult timp petrecut în aer liber. Pentru cei sensibilizați la ambrozie, însă, aceeași perioadă poate aduce o avalanșă de simptome.
Ambrozia comună, Ambrosia artemisiifolia, este o plantă originară din America de Nord care s-a răspândit masiv în Europa. Cercetările medicale o descriu drept un alergen important, iar polenul său este implicat în rinita alergică sezonieră, conjunctivită și exacerbarea astmului.
În România, problema nu este deloc nouă. Un studiu publicat în România în 2026, care a analizat 4.404 de pacienți evaluați la Timișoara în perioada 2020–2024, a identificat sensibilizare la ambrozie la 24,1% dintre aceștia. Diagnosticele au atins un vârf între mijlocul lui august și sfârșitul lui septembrie, în paralel cu creșterea concentrațiilor de polen din aer, conform PubMed.
Unul dintre motive este cantitatea impresionantă de polen pe care o poate produce.
Potrivit American Academy of Allergy, Asthma & Immunology, o singură plantă de ambrozie poate produce până la un miliard de grăuncioare de polen. Acestea sunt foarte ușoare și pot fi transportate cu ușurință de curenții de aer.
Mai mult, ambrozia are o perioadă de înflorire care poate acoperi sfârșitul verii și toamna. În multe zone, nivelurile de polen ating valori importante în jurul lunii septembrie.
Iar pentru persoanele sensibilizate nu este nevoie ca planta să fie chiar în curtea casei. Polenul poate ajunge în aerul respirat și din zone aflate la distanță.
Un nas înfundat și câteva strănuturi pot părea, la prima vedere, semnele unei viroze. Există însă indicii care pot orienta către o alergie sezonieră.
Cele mai frecvente manifestări ale alergiei la ambrozie includ:
strănut repetat;
nas care curge;
nas înfundat;
mâncărime la nivelul nasului;
senzație de mâncărime sau iritație în gât;
ochi roșii, apoși sau care ustură;
pleoape umflate;
tuse;
senzație de oboseală și stare generală neplăcută.
ACAAI arată că polenul de ambrozie poate provoca rinită alergică sezonieră și poate agrava astmul, determinând tuse, respirație șuierătoare sau alte simptome respiratorii.
Un indiciu important este și repetitivitatea. Dacă simptomele apar în fiecare an aproximativ în aceeași perioadă, mai ales atunci când persoana petrece timp afară, merită luată în calcul o alergie la polen.
Problema nu este că polenul ar fi „otrăvitor”. Pentru o persoană alergică, sistemul imunitar îl identifică însă în mod eronat drept o amenințare.
Expunerea declanșează o reacție imună care duce la eliberarea unor mediatori ai inflamației, inclusiv histamină. De aici apar strănutul, secrețiile nazale, mâncărimea și lăcrimarea.
Printre alergenii identificați ai ambroziei, Amb a 1 este considerat unul dintre principalii alergeni responsabili de sensibilizare și de reacțiile alergice.
Interesant este că ambrozia poate avea și reacții încrucișate cu alte plante. Cercetările arată, de exemplu, o relație imunologică între alergia la ambrozie și sensibilizarea la unele plante înrudite, ceea ce poate complica uneori tabloul alergologic.
Primul pas este reducerea expunerii.
În sezonul de ambrozie, specialiștii recomandă, pe cât posibil, evitarea perioadelor și locurilor cu concentrații mari de polen. Ferestrele pot fi ținute închise în perioadele cu polenizare intensă, iar după perioade mai lungi petrecute afară poate fi utilă schimbarea hainelor și dușul înainte de culcare. Polenul poate fi transportat în casă inclusiv pe haine și păr.
Un alt detaliu interesant: în timpul sezonului de ambrozie, concentrațiile de polen sunt de obicei mai ridicate dimineața, potrivit recomandărilor ACAAI.
Tratamentul depinde de severitatea simptomelor și de particularitățile fiecărui pacient.
Printre opțiunile folosite pentru rinita alergică se numără antihistaminicele, antihistaminicele nazale și corticosteroizii nazali. Dovezile clinice susțin eficiența acestor terapii în controlul simptomelor rinoconjunctivitei provocate de ambrozie.
Corticosteroizii administrați nazal sunt în special importanți în formele persistente, deoarece reduc inflamația de la nivelul mucoasei nazale.
Tratamentul nu ar trebui ales însă la întâmplare, mai ales dacă simptomele sunt severe, persistente sau sunt însoțite de probleme respiratorii.
Pentru persoanele cu alergie importantă, care se confruntă sezon după sezon cu simptome greu de controlat, există o opțiune care merge mai departe decât simpla ameliorare a simptomelor: imunoterapia alergen-specifică.
Aceasta presupune administrarea controlată a alergenului, prin injecții sau, în anumite situații, prin administrare sublinguală, cu scopul de a modifica răspunsul sistemului imunitar.
O analiză publicată în Patient Preference and Adherence a arătat că atât imunoterapia subcutanată, cât și cea sublinguală pentru alergia la Ambrosia artemisiifolia pot avea efecte benefice și pot produce o modificare de durată a răspunsului imun.
Un studiu clinic randomizat realizat pe 784 de adulți a constatat că anumite doze de imunoterapie sublinguală cu alergenul major Amb a 1 au redus scorul combinat al simptomelor și al necesarului de medicamente în timpul sezonului de ambrozie.
Așadar, pentru anumite persoane, soluția nu este doar „să treacă toamna”, ci să discute cu medicul alergolog despre o strategie pe termen lung.
Aici apare partea surprinzătoare. Deși este cunoscută mai ales pentru problemele pe care le poate provoca persoanelor alergice, genul Ambrosia conține numeroși compuși bioactivi, în special sescviterpene și lactone sescviterpenice.
O analiză amplă publicată în Pharmaceuticals a inventariat compușii din mai multe specii de Ambrosia și a arătat că unele substanțe au prezentat în studiile de laborator activități antiinflamatoare, antimicrobiene, citotoxice sau antiproliferative.
Asta nu înseamnă însă că ambrozia este o plantă medicinală pe care oamenii ar trebui să o culeagă și să o consume.
Este o diferență esențială între „un compus are o activitate biologică într-un experiment de laborator” și „planta tratează o boală la om”.
În cazul ambroziei, dovezile clinice care să permită recomandarea plantei sau a unor preparate crude ca tratament sunt insuficiente.
Numele pot induce în eroare. Ambrosia și Artemisia sunt genuri diferite. De aceea, faptul că există cercetări asupra unor plante din genul Artemisia nu înseamnă că rezultatele se aplică automat ambroziei.
Mai mult, persoanele alergice la ambrozie trebuie să fie atente și la unele produse pe bază de plante. American Academy of Allergy, Asthma & Immunology avertizează că anumite plante medicinale sau ceaiuri pot provoca reacții alergice, iar persoanele cu alergie la ambrozie pot reacționa inclusiv la plante înrudite, precum echinacea.
Prin urmare, „natural” nu înseamnă automat „sigur”.
Dacă simptomele apar repetat la sfârșitul verii sau toamna, o consultație la alergolog poate clarifica dacă ambrozia este cauza.
Diagnosticul poate fi susținut prin istoricul simptomelor și teste alergologice, inclusiv teste cutanate sau alte investigații recomandate de specialist.
Este cu atât mai important dacă apar:
respirație șuierătoare;
tuse persistentă;
senzație de lipsă de aer;
senzație de apăsare în piept;
agravarea unui astm deja diagnosticat.
În cazul unei dificultăți severe de respirație, al umflării limbii sau gâtului, amețelii accentuate ori pierderii stării de conștiență, este nevoie de ajutor medical de urgență. Anafilaxia este o reacție alergică severă și poate pune viața în pericol.
Pentru cercetători, ambrozia este o sursă interesantă de molecule care ar putea avea, în viitor, aplicații farmacologice. Pentru persoanele sensibilizate, însă, polenul ei poate însemna săptămâni întregi de strănut, congestie nazală, ochi iritați și, uneori, probleme respiratorii.
Tocmai de aceea, cea mai bună abordare nu este nici să ignorăm planta, nici să o transformăm într-un „remediu-minune”.
Ambrozia poate fi interesantă pentru laborator, dar pentru pacientul alergic rămâne, înainte de toate, un alergen puternic. Iar atunci când simptomele reapar în fiecare toamnă, identificarea exactă a alergenului și un plan de tratament stabilit împreună cu medicul alergolog pot face diferența dintre un sezon petrecut sub presiunea simptomelor și unul mult mai ușor de gestionat.
Intoxicația cu deodorant poate fi mortală. Iată ce trebuie să faci dacă ai inhalat vaporii parfumului sau ai deodorantului.
Adevărul despre ceai. Există un pericol despre care sigur nu știai. Cum îl poți evita.
La ce trebuie să fim atenți în cazul în care ne-au înțepat țânțarii. ”Pot deveni mortale”, susține dr. Tudor Ciuhodaru.
Alcoolul poate provoca o alergie ciudată la anumite alimente.
Alergia la ambrozie - simptome și cum să gestionezi răspândirea acesteia.
Intoleranța la histamină - ce este, care sunt simptomele și care sunt alimentele care trebuie evitate.
Telefoanele sunt un magnet pentru alergeni. Asta înseamnă că ați putea dezvolta anumite alergii din cauza celui mai utilizat obiect.
Alergia bizară pe care o poți face din cauza unor obiecte banale precum papuci, haine sau chiar mâncarea.
Care e primul simptom al rinitei alergice, când apar alergiile de obicei și ce este polipoza nazală, complicația alergiilor.
Alimentele toxice sunt cele care în cazul unor persoane pot provoca alergii alimentare.
Manichiura cu gel poate provoca alergii severe. O femeie a fost la un pas de a-și pierde degetele din cauza manichiurii.
Descoperă legătura complexă dintre factorii de mediu, precum detergenții și microplasticele, și creșterea riscului de alergii alimentare.
Tratamentul cu aerosoli se poate face încă de la vârsta de 2 luni, cu respectarea recomandărilor medicului.
