Șocul anafilactic poate să apară din cauza unor substanțe alergice. Poate pune în pericol viața.
Şocul anafilactic sau anafilaxia este o reacţie alergică severă, care poate pune viaţa în pericol. Poate apărea la câteva secunde sau minute după expunerea la o substanţă alergică. Pentru unele persoane cu alergii severe, atunci când sunt expuse la ceva la care sunt alergice, acestea pot experimenta o reacție care le poate pune viața în pericol.
Ca urmare, sistemul lor imunitar eliberează substanțe chimice care inundă organismul. Acest lucru poate duce la șoc anafilactic. Când corpul tău intră în șoc anafilactic, tensiunea arterială scade brusc și căile respiratorii se îngustează, blocând eventual respirația normală.
Dr. Ionuţ Titel Tapirdea, medic specialist ATI în cadrul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișiara explică ce se petrece în organism în timpul unui șoc anafilactic.
”Anafilaxia provoacă sistemul imun să elibereze un flux de substanţe chimice care provoacă edeme (umflarea ţesuturilor), erupţii cutanate şi scăderea tensiunii arteriale ceea ce poate produce starea de şoc – tensiunea arterială scade brusc, iar căile respiratorii se îngustează, blocând respiraţia. Semnele şi simptomele includ pulsul slab, rapid, erupţia cutanată, greaţă şi vărsăturile.
Principalele simptome şi manifestări întâlnite în evoluţia şocului anafilactic sunt reprezentate de:
- Reacţii la nivelul pielii, precum erupţii, paliditate, cianoza sau eritem
- Scăderea tensiunii arteriale, tahicardie
- Edem la nivelul tractului respirator superior şi al limbii, care pot determina asfixie şi deces
- Puls rapid cu intensitate diminuată
- Senzaţie de greaţă, vărsături sau diaree
- Senzaţie de ameţeală sau pierderea conştientei
Manifestări clinice mai puţin întâlnite la persoanele cu şoc anafilactic sunt reprezentate de senzaţia de gust metalic, tuse, parestezii, artralgii (dureri articulare), convulsii, tulburări de hemostază”, arată medicul.
Vezi și: Primul SEMN că ai DIABET. Mulți nici nu-și dau seama. Testul rapid care-ți arată dacă ai boala
”Printre factorii declanşatori frecvenţi se numără anumite alimente, medicamente (inclusiv substanţa de contrast din clinicile de imagistică medicală), veninul de insecte şi latexul. În majoritatea cazurilor, manifestările clinice ale şocului anafilactic se instalează în câteva minute, maxim o jumătate de oră, după contactul cu substanţa alergenă, însă există şi situaţii în care reacţia alergică severă se poate manifesta la câteva ore de la expunere”, mai arată dr. Ionuț Titel Tapirdea.
Pentru a confirma diagnosticul, se pot efectua următoarele:
- O analiză de sânge care măsoară o anumită enzimă (triptaza), ale cărei valori cresc în primele trei ore după anafilaxie
- Teste cutanate pentru susţinerea diagnosticului de alergie şi pentru a stabili factorul declanşator
În anumite situaţii, şocul anafilactic poate necesită resuscitare cardiopulmonara în momentul în care persoană este inconştientă şi nu prezintă puls şi respiraţie spontană. Primul ajutor în caz de şoc anafilactic în condiţii sumare cuprinde:
”Administrare de adrenalină pentru reducerea răspunsului alergic cu menţinerea auto injectorului în poziţie timp de 10 secunde după activare
Plasarea pacientului pe un plan dur în decubit dorsal (pe spate)
Asigurarea permeabilităţii cailor respiratorii superioare prin tripla manevra Şafar: hiperextensia capului cu deplasarea posterioară a creştetului şi ridicarea regiunii occipitale urmată de subluxarea anterioară a mandibulei şi întredeschiderea gurii cu menţinerea acestei poziţii pentru a permite pasajul aerului către plămâni
Executarea de două ventilaţii artificiale (insuflaţii) cu pensarea nasului pacientului, urmate de 30 de compresii toracice cu frecvenţa de 100-120/minut; se recomandă repetarea acestor manevre până la sosirea echipajului de ambulanţă sau reluarea ritmului cardiac şi respirator spontan.
După depăşirea episodului acut de reacţie alergică, pacientul necesita tratament care presupune administrarea de imunoterapie pentru a reduce riscul de a dezvolta o reacţie de hipersensibilitate majoră în viitor”, mai notează medicul.
De cele mai multe ori, prevenţia reprezintă cea mai bună metodă de tratament a şocului anafilactic şi constă în:
- Evitarea factorilor declanşatori
- Purtarea în permanentă a unui autoinjector cu adrenalina sau a altui dispozitiv medical prevăzut cu adrenalina destinat pentru administrare imediată.
Alergia ciudată pe care o poți dezvolta din cauza bijuteriilor poate fi ușor confundată.
În vremurile actuale există mai multe alergii decât în urmă cu o generație, însă părinții nu trebuie să intre în panică.
Răzvan Dragomir, medic chirurg ortoped la Spitalul Clinic SANADOR, ne-a vorbit despre ruptura de menisc.
Prezentatorul TV Răzvan Fodor spune că astmul l-a făcut să treacă prin momente teribile.
Ce trebuie să știi despre mușcăturile de purici. Au o particularitate după care le poți recunoaște.
Cum să cureți bradul artificial și ce poți să pățești dacă nu faci lucrul acesta.
UE interzice siropurile de tuse care conțin folcodină. Substanța este factor de risc pentru apariția unei reacții anafilactice.
Sezonul cald vine cu o serie de provocări pentru copii și părinți. Cum să îi protejăm pe cei mici de pișcăturile de insecte.
Intoxicația cu deodorant poate fi mortală. Iată ce trebuie să faci dacă ai inhalat vaporii parfumului sau ai deodorantului.
Vopseaua de păr este asociată cu riscuri semnificative. Detaliul pe care trebuie să îl știi.
Alergia la ambrozie - simptome și cum să gestionezi răspândirea acesteia.
O boală alergică și autoimună a fost identificată pentru prima dată de cercetători. De vină ar fi mutația unei gene.
Alergia la detergent poate cauza anumite neplăceri. Află ce poți face în cazul în care te confrunți cu o alergie la detergent.
Alergia la alcool poate avea reacții severe. Află ce trebuie să faci dacă ai o alergie la alcool.
De ce ești alergic - cauzele alergiilor, simptome, tratament, prevenție.
Alergiile de primăvară sunt coșmarul multor persoane care suferă de alergii la polen.
